Imi aduc aminte de revolta mea antisociala de acum cativa ani cand cu greu m-am lasat convinsa de cineva ca traiesc intr-o societate umana si n-am cum sa-mi reprim setea de oameni iar pustnicia nu mai e la moda intr-o era a tehnologiei moderne...Mi s-au adus argumente solide impotriva dorintei mele de autoizolare si mi s-au combatut una cate una ideile mele impotriva omenirii.
Aveam reguli stricte de urmat, autoimpuse, care-mi dictau un comportament rece, antisocial, fara a tanjii dupa oameni, fara a atrage oameni in jurul meu ci mai degraba construind mental baricade si obstacole care sa impiedice orice forma de conectivitate cu semenii mei.
Am invatat pe propria piele (cum altfel) ca interactiunea umana e uneori benefica. Si n-are
rost sa mint, am intalnit oameni de care m-am legat sufleteste in timp si am devenit dependenta de interactiunea cu ei. In general oameni frumosi (sufleteste desigur, dar nu numai).Exceptiile care mi-au intarit regulile au fost pasagere prin traiul meu, si astfel am invatat sa-mi dezvolt un miros ascutit in ceea ce privesc hotii de prietenie. Niciodata nu suntem indeajuns de invatati si ajungem sa esuam. Totusi destinul ne mai da o sansa si ne spune "Din greseli se invata" sau "un sut in fund, un pas inainte".
Daca ne place sa invatam si din lucrurile mai putin palpabile, la o analiza rece asupra oamenilor care ne inconjoara sfarsim prin a ne intreba : "Cati prieteni adevarati am?" Unii vor spune, ce-am facut sa-i merit? Raspunsul e : prietenia nu are reguli, se ofera neconditionat...cel putin asta e parerea mea.
Am ajuns astazi la o concluzie: vreau sa fiu inconjurata numai de oameni frumosi (sufleteste, din nou). Vreau sa renunt la oamenii toxici din viata mea. Vreau sa-i flamanzesc pe cei care se hranesc cu energia mea. Vreau sa renunt in a-i purta in minte si in suflet pe cei care ma disconsidera.
Ma bazez pe principiul reciprocitatii atunci cand imi doresc sinceritate,caldura, frumusete interioara si mai ales intelepciune de la oamenii pe care i-am primit in sufletul meu.
Sunt bantuita de fantome din ciclul "for a reason" , "for a season" si ajung sa fiu dezamagita de existenta speciei false.
Pentru mine viata abia a inceput. Consider ca m-am nascut matura si inteleapta. Am toate motivele din lume sa ma bucur de viata mea de azi si s-o impart cu cei ce ma iubesc pentru ca sunt EU. Eu cea construita din greseli si realizari.
Nimic altceva nu mai conteaza!
Postări
5 comentarii:
Nici nu stiu unde ma incadrez, vrau sa fiu omul negatiei din viata ta, omul care iti spune NU e bine Cris, esti pe drumul gresit (intotdeauna argumentat evident). Si asta pentru ca inca nu sunt de acord cu un procent suficient de mare din ceea ce esti azi. Dar eu imi incrucisez inca drumurile cu tine pentru ca am vazut in tine ceva mult mai frumos. Stiu ca acel frumos nu o sa mai fie, chiar daca viata e o chestie ciclica, dar sper ca un alt frumos mai frumos o sa mi se dezvaluie dinspre tine la un moment dat.
Acestea fiind spuse, io cine sunt pentru tine ?
O sa ma mai suni ? :)))))))
:)
De prieteni adevarati am nevoie mereu :) Si tu esti unul dintre ei:)
mai ales acum cand ecoul acestei postari a strangulat multimea middle age :))
nu as fi vrut sa scriu acest comentariu pentru ca lucruri de genu asta sunt mai presus de cuvinte, deci nu'l scriu da' totusi ... zana ;)
:) stii tu ce stii anonimule! love ya!
Trimiteți un comentariu