marți, 2 septembrie 2008

Cinci kilograme de septembrie!

6:50 dimineata - Gara de Nord intr-un butic de carti (singurul deschis)

"Coelho VA ROG!"
"atat de dimineata?!?"
M-am uitat la tanarul care incerca sa fie amuzant, initial incruntata, dupa care m-a bufnit rasul. In tot amalgamul acela de oameni el era primul care radea la 7 dimineata. Asta dupa ce alergasem in toate buticurile sa caut Alchimistul. I-am promis lui Cedric ca voi citii cartea asta, e cartea lui reprezentativa :)
Intr-o dimineata de luni, de septembrie, in cea mai mare si cea mai gri gara pe care am vazut-o vreodata, oamenii sunt mult prea grabiti sa se inghesuie pe la fast-food-uri , la cafea, la sandvisuri, la Informatii, sau pur si simplu sa misune somnorosi si mohorati prin perimetrul garii. Cei de la chioscuri pareau iritati de intrebarea mea plina de zambet "unde gasesc un magazin de carti?". Asa ca, da, am apreciat amabilitatea si veselia matinala a tanarului, dar tot n-am gasit cartea ce doream sa-mi tina de urat de-a lungul celor 12 ore de mers cu trenul.
N-ar fi cinstit din partea mea sa povestesc ce inseamna jumatate de zi in compania CFR :) Trebuie sa experimentati, si la un moment dat cineva sa vina cu ideea de "asociatia calatorilor romani". Vor fi intalniri lunare in care vom dezbate in felul urmator: "buna sunt Cristina, si n-am mai mers cu trenul de un an de zile, asa ca m-am decis sa-mi fac supradoza" Ceilalti calatori ma vor imbarbata si-mi vor impartasii experientele lor ; banchete din musama incinsa, transpiratie raspandita prin fiecare compartiment verificat de controlor, si marele regulament intern de CFR, "nu se fumeaza". Nu cumva sa tulburam atmosfera zen oferita de aceste organisme care ruginesc pe sine. Stiu ca exista si partea restaurata si rapida, civilizata, a CFR-ului, partea dotata cu aer conditionat care iese din grilajul de sub geamul compartimentului. Am adormit anul trecut dupa stufstock cu tampla sprijinita de geam, acum nu mai aud cu urechea stanga...gratie aerului conditionat nereglabil :)
Baia Mare pare capatul pamantului dupa 12 ore de asteptare. Dar merita!De fiecare data :)
Am sa punctez doar cele mai semnificative detalii din ultimele trei zile.
Luni, ai mei mi-au spus ca arat cel mai uman din ultimul an. Asta in conditiile in care ei m-au vazut in cele mai extreme look-uri posibile. De la dolofan la anorexic...de la foarte fericita la nedormita si depresiva, asta schimbandu-se din doua in doua luni, iar eu norocoasa ca in '008 i-am vizitat cel mai des. Am ales sa le fac cele mai multe vizite exact in anul in care mi-am schimbat poate si maduva spinarii, nu doar personalitatea, job-ul, relatiile, casele, hainele :)si lista ar putea continua...
Prima seara dupa mult timp in care am dormit singura in camera in care de obicei dormeam cu iubitul. N-o patetizam dragilor, m-am simtit excelent! E ciudat sa simti camera TA din casa TA goala; doar ca eu nu dormisem niciodata singura acolo... M-am uitat in jur, am intins bratele prin patul mare, am vazut ca erau doua perne...si-am inceput sa rad si sa ma lungesc peste tot gandind doar : MORE for ME!!!A fost cel mai ciudat sentiment egoist din ultima perioada.
Marti plimbari pline de rasfat toata ziua. Si o experienta tare draguta, noua din lungul sir care cu siguranta ii urmeaza: pedichiura. Toate terminatiile nervoase ale organismului se sfarsesc in talpi. Daca picioarele noastre sunt fericite, si noi suntem fericiti. M-am lasat pe mainile fetei de la pedichiura care m-a rasfatat cu baie cu spuma de capsuni, masaj, cosmetizare, un adevarat lux pentru picioarele mele care au batut kilometri de nisip de plaja (kilometrii fericiti e drept, dar solicitanti pana la urma).
Am iesit de acolo cu un zambet pictat pe fata, mi-am luat niste apa termala (cea care fixeaza machiajul) si l-am "fixat" acolo toata ziua.
Azi dimineata la dus am realizat ca "umanul" mentionat de ai mei devine unul rotunjor...dragilor, m-am curbat...m-am implinit atat cat trebuie in toate zonele...si radeam la mine in oglinda...fata scheletica inca existenta in mintea mea era oarecum panicata de plinul corpului de azi...dar i-am spus dragastos ca totul va fi bine...
ceea ce va dorim si dumneavoastra!

3 comentarii:

erener spunea...

Ce este adevăratul Eu? E ceea ce eşti dumneata, nu ceea ce fac ceilalţi din dumneata...

Restul ar fi doar cuvinte.

LiaLia spunea...

Hihihi, ai pus kile, pisi? Inseamna ca incepi sa arati iar a om viu? :P Pup

SabbraCadabbra spunea...

:)) yeap, it's me again :) cea bine proportionata :) atat de bine incat nu-mi pot lua mainile de pe mine :))))))))