sâmbătă, 23 august 2008

Matinala

Ce ti-e si cu somnul asta...cred ca imbatranesc, n-am somn. E 7 dimineata, sambata dimineata, m-am trezit inainte de jurnalul de weekend!?!Ii aud abia acum pe cei de la stiri anuntand ca Bucurestiul este gazda nu stiu cator bolizi de formula 1?Neah...n-am chef de stiri.
Aseara am iesit cu fetele :) Evele mele cucuiete pe care nu le-am vazut din decembrie '007. N-au fost doar eve, au fost si adami (2-3),de unul sunt eu responsabila, ca l-am luat si pe Vali, oricum femeile au fost intr-un avantaj coplesitor ca prezenta (ooo doamne parca-s de la statistici).
Ne-am vazut la Curtea Sticlarilor, o terasa draguta, pe care eu am vazut-o prima oara, dar mi-a placut, chit ca m-a ametit cu labirintul sus-jos, stanga dreapta, etaj - parter. Locul era plin de oameni, cred ca mai toate mesele fusesera rezervate. Si masa noastra s-a umplut in jumatate de ora, au ajuns si cei mai intarziati, ne-am vazut/REvazut/cunoscut si am stat la taclale altfel decat in fata monitorului dand "refresh" mereu si urmarind topicul din prima pagina.
N-am rezistat pana la miezul noptii asa cum planificasera fetele, sa prindem 23 august-ul (ah, sa nu uit, happy birthday Ani) acolo si sa agitam chestiile rosii cu care veniseram. Nici una nu aveam cravata rosie, dar toate aveam unghiile date cu oja rosie-rosie!Era prea cald, imi amortise dosul pe scaunul acela de lemn, aveam chef sa respir, asa ca le-am urat sa ne revedem intr-un club data viitoare (sa mai si dansam) si am plecat sa ne plimbam. Us and the city.
Credeam ca o sa respiram putin mai bine, daca iesim din incinta, insa era peste tot la fel de incins. Ma asteptam la o ploaie de vara (chiar daca eram in rochie alba) insa si de data asta am fost lasata sa astept. Plimbarea a fost relaxanta totusi. Am luat-o prin Lipscani, cautand un loc unde sa ne mai serveasca mancare, l-am gasit taman in pasajul VillaCross, la Bistro-ul meu drag unguresc. Ador locul acela! Pasajul era plin-plin!
Pentru orele 00:00, vineri seara, 23 august '008 Bucurestiul era un oras parca neincapator, canicular, si...vesel! Oamenii n-au concediu...asa am impresia. Sau poate bucurestenii sunt in concediu si peste tot sunt doar turisti?! Greu de crezut. O sa ne valorificam noi 20 de ore din cele asa-zise 24 ale unei zile, las' ca vedeti voi.
Am baut un pahar de vin cu gheata si-am luat-o "pi bulivard monser" inspre Romana. Parca aerul devenise nitel mai racoros. Am fost prost inspirati sa mergem pe Magheru, n-am reusit sa facem conversatie mai deloc...din cauza de...trafic. Trafic!
Ma uitam fascinata in jur la multimea de oameni care bantuiau orasul...si am realizat ca...e prima mea plimbare nocturna de vara asta. In alti ani era tabiet sa-mi petrec serile de vara pe la terase (ah ce dor imi e cafeneaua actorilor din tineretului, pe lac!) sau chiar sa iau mic - dejun de weekend, extrem de matinal (tot pe lac) sa-mi imaginez ca sunt in vizita, si abia descopar orasul :).
Am ajuns acasa si bineinteles am bantuit internetul pana pe la 3 (habar n-am cum) pana cand Nemo a inceput sa-mi miaune a somn, asa ca l-am ascultat si m-am tolanit in pat. N-am adormit imediat...am avut o conversatie extrem de interesanta cu mine (da!) din care au reiesit urmatoarele : eu sunt o nebuna maniaca dupa control (am spus-o!) si tot eu sunt fandosita care-si reneaga dreptul la viata. Don't ask! M-am contrazis cu mine jumatate de ora, mai-mai ca n-am scris pe hartie ca sa am dovezi!
In cele mai putin de patru (4) ore dormite m-am trezit de doua ori. Odata am mancat 2 (3) felii de pepene galben, delicios de zemos si aromat. A doua oara o wafa cu ciocolata. De fapt m-am trezit a treia oara ca sa-mi para rau ca am mancat si sa-mi urez bulimie placuta, dar n-am mai adormit...
Am vazut reclama la tv pentru filmul Domino : mi-a spus cineva acum vreo trei ani "am vazut un film al carui personaj principal seamana leit cu tine" . "Cu mine?blonda aceea nebuna?Dar eu sunt roscata!" "Nu la chip ma refeream." Mi s-a spus o vreme Domino.


Si ma gandeam; sunt blonda, am parul tuns aproape identic, cat din Domino mai sunt azi? Ca tot exista oameni care nu-si pot imagina cum eram eu "cu personalitate" , le recomand filmul...
O vreau si eu pe nebuna aceea inapoi. Am zambit si m-am gandit ca acum incerc sa lupt de partea pozitiva a universului, ca vreau sa zambesc in liniste, ca vreau sa evoluez plina de incarcatura spirituala....o voce din mine urla ( si ma sperie) BUT REMEMBER HOW WILD YOU ARE!!!YOU WERE...

Nemo miauna iar a somn, n-am chef (refuz!) sa-mi incep weekendul, (tocmai anuntat la meteo - extrem de cald), cu astfel de dileme existentiale!
Ma duc la somn...

p.s. habar n-am ce poza sa pun...

5 comentarii:

Anonim spunea...

domino is dead!

Leo spunea...

poza e intr-un mare fel. Ma intreb care e limita indraznelii pozelor pe care le pui pe net. :)

LiaLia spunea...

Pink??? I'm more the Orange type, baby. Campari Orange :)) By the way, poza nu are nici o legatura cu textul, dar e de mare angajament :))

Sabbra spunea...

@ - bhuttu - n-am limite :) asta e si ideea...
@lia - pisi youre the orange type, i'm the pink type, its MY bag!!!!
norma ca poza n-are lgatura,stii tu, blonda-tzatze mari, ochi versi, nu caut nimic--ma laud :))

Anonim spunea...

@zana ... urma eu sa ii spun lui bhuttu despre limitele tale dar ... mi-ai luat-o inainte. interesant articol ... un "nimic" descris foarte bine. mie place blogu' tau :p

PS: se poate si fara englezisme ...