miercuri, 4 februarie 2009

Codul relelor maniere

Sa vorbim despre serviciile de proasta calitate, ce spuneti?
Stiu ca s-a facut propaganda, s-a scris, s-a protestat, s-a aratat cu degetul, ce mai, ne apucam de greva, persoanele care lucreaza cu publicul ar trebui sa mearga la o scoala de specialitate...
Am vizualizat mental un interviu pentru un astfel de job:
- Buna ziua, sunteti bun(a) in a comunica cu oamenii?
- Nu
- Sunteti capabil sa prestati un serviciu (platit fiind) si sa tratati clietul cu respect?
- Nu
- Aveti cea mai mica idee despre politete, socializare, amabilitate?
- Nu
- Perfect, sunteti angajat(a)!
De preferat pe un salariu caldut...
N-o sa fac o insiruire prea mare de exemple ; mi-e sila sa-mi reamintesc.
Aproape zilnic, in drumul spre birou ma opresc la un magazin alimentar, sa-mi iau tigari. Domnisoara vanzatoare, mereu aceeasi, privire pierduta, rictus inghetat, emanand sictir prin fiecare por - vorbeste la telefon...
Eu ma postez in fata tejghelei, ii observ privirea vizibil deranjata, astept sa ma bage in seama.
Termina de vorbit la telefon, se uita la mine,ridica barbia, un gest al capului care-mi "permite" sa vorbesc:
"Buna ziua, un pachet de tigari va rog"
Intotdeauna ii pregatec banii si ii pun pe tejghea, astept restul, multumesc, urez o zi buna. Niciodata nu mi-a raspuns. Intotdeauna vorbeste la telefon si inainte si dupa.
Alte intamplari din acelasi cerc stupid ; angajatii de la benzinariile OMV care-si tutuiesc clientii...
Ca sa fac abstractie de faptul ca ni s-a luat comanda de catre o tinerica plictisita care tinea cu tot dinadinsul sa ne faca ea sa comandam ce ne indica, vorbea agitata, spre isterica, si ne tutuiam de parca am fi facut "armata impreuna".
Asta da client service!
Ce sa mai spun despre evenimentul neplacut de-a ajunge la urgenta si de-a fi ghidati de catre femeia de serviciu (care mai avea putin si ne plesnea) spre doctorul de garda?
O asistenta oarecare ne intreaba "Ce s-a intamplat?Ce aveti?" (la plural, ca eram doi)
"pai DACA stiam, nu mai veneam la doctor!"
Iar tutuiala...
I-am facut cateva observatii, s-a iritat vizibil si-a plecat ofuscata.
Multumesc pe aceasta cale sistemului medical romanesc! Imi ofera garantia ca as putea sa mor in orice clipa, ca viata mea nu valoreaza nimic, si ca personalul e de mare exceptie.
Un ultim exemplu din gama relelor maniere al fi acela de chelnerita ratata de club fandosit.
Am fost intr-un club ( e drept, nu in Bucuresti) si-am avut deosebita placere sa fim serviti de o pustoaica foarte frumoasa dar tot pe atat de mofturoasa.
Solar, radiant gloss, unghii false, haine de firma pe sub sortulet, si o atitudine de diva care-si invita sclavii la contributie baneasca.
Am zis sa nu-i spulberam visele...N-avea rost sa-i comunicam ca va ajunge la 30 de ani rascolita si cu patru puradei, spaland vase si tivindu-si barbatul transpirat pe la buzunare. Pana atunci frumusetea adolescentina dispare pisi!
Traim in mocirla, dupa cum spunea la un moment dat Cabral ne place si uneori chiar participam la ea.
Dar ce facem atunci cand n-avem nici o vina? Ce ne facem atunci cand in fiecare zi incercam sa fim mai buni intr-o adunatura de gunoi?

Reinventam conduita?Astept exemple de rele maniere de la voi :)

4 comentarii:

Anonim spunea...

m-am gandit daca sa scriu sau nu commentul asta.pentru mine nu are nici o importanta,poate pentru tine are,ca un feedback.mi-ai dat ceva iti dau si eu inapoi.sa iti zic un lucru despre mine.
de obicei nu pot adormi daca nu citesc ceva.am descoperit blogul total intamplator.la fel de intamplator e ca nu aveam nimic nou de citit in seara aia.am citit cateva entry-uri,nimic deosebit pana
aici.intamplator am dat la arhiva si am citit primul entry.mi-a placut tema,mi-a placut pozitia(am fost si sunt un contestatar al gayfest,am fost pe strazi in ziua aia,nu numai in anul trecut).am descoperit
imediat vara si marea care pentru mine sunt ceva aparte.cum primele teme au creat o legatura de viziune si atitudine,ca sa nu mai zic de alte mici asemanari(ex.dezinteresul total pt presa,dependenta de tigari,etc)mi-am propus un lucru inedit.de ce sa nu citesc acest blog ca pe un roman,fara sa stiu ce urmeaza.si asta am facut timp de 3 zile.ti s-ar parea ciudat,insa
pentru unul ca mine e simplu sa preiei informatia si sa inchei o conventie cu cel care scrie,ca in situatia oricarei carti..nu te cunosc,nu te-am vazut niciodata,nu am auzit niciodata despre tine.citind am gasit raspunsuri,
mi-am pus intrebari.Ambiguitatea este o trasatura generala a stilului tau,mi-a permis sa ma proiectez usor in scenele descrise,entry-urile introspective au fost de exceptie.interactiunea cu sufletul si mintea unei femei pentru mine au fost mereu "provocari".dar
cel mai mult mi-a placut ca ai incercat sa oferi explicatii.motivul principal pentru care citesc,in general,(pe langa ca adorm mai usor) este acela ca pot sa privesc si prin ochii altuia.intrebarile,problemele,placerile si neplacerile pe care le are personajul tau le are si personajul din viata mea.dupa cum am spus,am gasit raspunsuri mi-am pus
intrebari,m-am simtit bine,am si fost nervos.Visele personajului tau sunt si visele mele intr-o oarecare masura,trecutul si ambitiile la fel.Ambiguitatea lasa locul imaginatiei,citind printre randuri de perioada sa zicem nefasta din viata personajului mi-am amintit de tot ce a fost si e nefast pentru mine.In incheiere(ca nu are rost sa o lalai) ramane
impresia unei ambitii remarcabile,iar ca o parere si un sfat personal pentru oricine cauta ceva in viata asta..sa caute mai intai ambitia ;) azi am mai mult timp liber,o sa imi caut niste carti prin librarii,asa ca e posibil sa te mai "vizitez" peste cateva luni cand s-o mai strange de o poveste.raman cu impresia unei lecturi placute si neconventionala din cele
3 zile cand asteptam sa ajung acasa(dupa miezul noptii) sa imi continuu lectura

Sabbra spunea...

...am ramas fara cuvinte...
asta e cel mai frumos mesaj de la un cititor :)
iti multumesc, fie si ca ti-ai dedicat trei zile pentru lectura, fie si ca ai stiut s-o spui atat de bine.
sunt anumite momente in care simt ca am transmis ceva, un mesaj, care sa spuna cine sunt, cum sunt sau de ce sunt...
in astfel de momente realizez ca mesajul ajunge undeva.
Sper sa ne mai citim!

LiaLia spunea...

Cu riscul de a strica magia, eu vreau să comentez despre subiectul postului. Avem servicii de căcat, atitudini de căcat. Dar nici nu ştim să reacţionăm. Buze acre? Un cap în gură! Ne tratează cu sictir? Putem şi noi cu o muie. Ne simţim lezaţi? Facem scandal şi plângeri şi petiţii şi sesizări. Un comentariu sictirit al unei casierişţe m-a făcut să îmi las tot coşul răsturnat la ea pe tejghea. Un comentariu agresiv al casieriţei de la Electrica m-a făcut să vb cu directorul ăl mare. Şi după un control, au fost date afară 3 din 4 casieriţe. Nu ne place cum suntem serviţi la cârciumă? Ne ridicăm şi plecăm! Ahh, ce m-am enervat :))))))

Sonia spunea...

@Lia mi-a placut introducerea ta, uite pun si io umarul la daramarea magiei (cu regret) doar pentru a ramane in topic.

@Cris, am trait aceeasi "drama" cu un gigel de la chisc ce nu-mi raspundea niciodata la frumosul multumesc, nici zambetului meu cand spuneam "va rog" .... Frustrari. Nervi.
In ziua in care nu i-am mai zambit, i-am zis "ai ? da-mi" si atat, la final mi-a zambit si mi-a zis "saru-mana". Si de atunci am ramas prieteni.
Nu ai cum sa schimbi, am inteles greu, vad unde tine si unde nu, iar unde nu, intorc in favoarea mea.
Oricum, Lia, atitudinea ta imi place. Daca vreodata ai chef de o revolutie, da-mi un sms si vin :D