Nu cred sa fi avut vreo problema cu vecinii din fostele mele locatii de pana acum...
Acasa la ai mei aveam in stanga si-n dreapta doua familii care ne-au devenit prieteni de familie...iar ceilalti au ramas la stadiul politicos de "buna ziua" sau "vecino da si tu muzica mai incet" (pe vremea cand ascultam Cradle Of Filth - ironic sa bag link roz nu?).
De cand am venit in Bucuresti, printre singurele intamplari cu vecini pe care mi le amintesc ;
in vremea cand stateam la Lia, se fisurase o teava pe coloana comuna, nu stiam, tocmai imi pregatisem o cada cu spuma si inainte sa intru in apa...eram pe..."tron"...aud o voce "vecino?!" ... ma uit in stanga-n-dreapta...vocea venea de sub chiuveta (o gaura de aerisire) "daaa???"
"vecino...opreste apa, ca ma inunzi!"
Era sa intru in vasul de toaleta de emotie si spaima!
Dupa mutarea in Rahova, vecinii de scara si de balcon au devenit de-ai casei. Dan era doctor veterinar, eu il aveam pe Nemo..se subintelege treaba.
Tot din Rahova, merita mentionata, doamna Mincu...vecina de la 1 care-mi furniza lunar cosmeticele de la Avon...Cu stimata doamna Mincu (avea 60 de ani) ma intretineam uneori la un pahar de suc, o prajitura si o barfulita.
In scurta perioada de locuit in Dristor, vecinul(vecina?!) in voga era Zdreantza...
Avea cam 190cm ,130-140 kg, par luuung blond, radacinile nevopsite... Locuia la etajul 1.
Zdreantza uita cateodata sa se barbiereasca, dar nu uita niciodata sa-si puna un decolteu generos cu implanturile din silicoane. Uita prea des sa se spele, dar avea intotdeauna oja colorata rosu/roz-sidef, atat la maini cat si la picioare.
De altfel vecina era foarte politicoasa, intotdeauna gata sa oripileze vreun tip mai mic de statura pe care l-ar fi putut viola numaidecat.
Apoi am locuit in Titan, dar am fost mai mult prin calatorii, asa ca rarele ocazii de a-mi cunoaste batranelele simpatice care susoteau in fata scarii fara incetare, au fost ratate din lipsa de interes.
Recunosc, n-am dat atentie niciodata vecinilor...Nu ma intereseaza socializarea de acest gen.
Din clipa in care incepi sa socializezi mai mult cu locatarii...intervin vizite la domitzil, barfe, interes sporit fata de persoana mea, datorii morale, etc. Am suficienti prieteni incat sa n-am timp sa socilizez cu toti...n-am nevoie de vecini.
Eeeehe! M-am mutat in Cismigiu, dragilor, pi shentru!
Vecinii mei de bloc, toti in etate, genul de oameni care oricat de tare ar urla unii la altii o fac cu respectuosul "dumneavoastra" in fata. Genul de vecini care odata pe saptamana se intalnesc in holul imens al blocului pentru cate o sedinta de bloc...sedinta in care sunt expuse problemele urgente ale locatarilor...dupa care se urla politicos injurii nuantate.
Vecinele mele, doamne respectabile, macar m-au intrebat cum ma cheama, inainte sa-mi povesteasca ele de fapt ce si cum...
Nu mica mi-a fost mirarea cand mi-au aparut "intamplator" in cale, si m-au intrebat "asa din senin" lucruri intime, DIN CASA! Celelalte probleme administrative, intretinere, curent, gaze, cablu, le stiu toti, din somn sa-i trezesti, cat am eu, pe ce perioada sau daca sunt restanta.
Am decis sa raman la stadiul de amuzament, femei trecute de menopauza, fara activitate, ce sa le faci maica, isi amintesc de tinerete...
Chiar si cand i s-a comunicat iubitului meu "ca se aude" de la noi din casa, am ramas in continuare calma si plina de armonie...reducem zgomotul draga, dar se poate?! Sunt intradevar o femeie...zgomotoasa...intr-un bloc prea linistit!
Ceea ce a pus cu adevarat capac a fost corespondenta desfacuta. Noroc ca nu era a mea...dar totusi..ar fi putut sa fie! Aveam in casuta postala de jos o scrisoare pentru fosta chiriasa...Am gasit-o IN USA, desfacuta! M-au apucat toti dracii cu dintii de creier...si-am inceput sa tip, cand prin baie (ca pe-acolo se asculta cu borcanul) cand pe langa usa de la intrare ca fac "ceva" pe inactivitatea lor! Incep sa suspectez acum de ce nu mi-au venit de doua luni mostrele de cosmetice comandate de la lumene.ro? Oare vecinele mele sunt multumite de hidratarea arctica???
N-am avut incotro insa, a trebuit sa ma linistesc ; vineri seara, muzica, weekend, relaxare...
Am culturalizat weekend-ul cu soundtrack-ul din Rome, la un volum acceptabil...suficient cat sa para ca efectuam ritualuri pagane :)
Postări
5 comentarii:
am oroare de apropierea obligata la care m-ar putea supune vecinii. nu vreau sa stiu ce s-a vorbit prin blocul unde m-am muta tla prietenul meu. ignorance is bliss.
Hahahahaha, uitasem de primul tău "contact" cu vecinul :))) Prin plecarea ta, ai ratat superba inundaţie de la vecina de deasupra, la exact 4 luni după elaborioasa renovare. Dar poţi să găseşti încă "hărţile" pe pereţi, dacă insişti :)))
@honeybunny - ai dreptate..insa...cateodata tu ii ignori, ei te urmaresc, si n-ai ce face...interactionezi fortzat :P
@lia - si eu rad de cate ori imi aduc aminte...mai ales cand am coborat in halt la vecin sa-i citesc lui in harti...noroc ca nu erau prea mari :)
Vecinii, hm un fel de microunivers similar cu macro-ul. Daca nu reusesti sa te integrezi in micro cu siguranta ai probleme in macro :D.
Personal mi-as ucide 3 sferturi din vecini, restul nu ii cunosc. Spune ceva despre mine asta ? :))))
Nasoala viata la bloc. Astia parca au o mandrie in a fi sef de scari, si fac o obsesie in citirea apometrelor sau a repartitoarelor, doar ca sa vada ce ti-ai mai luat nou prin casa. Ce tzarani..
Trimiteți un comentariu