marți, 4 noiembrie 2008

Un popor obosit

Care e ultima scuza in trend?
"nu pot, sunt obosit(a)"
In ultima perioada am observat avalansa de oameni obositi care-si petrec viata intre "brb" si "busy" pe messenger...
Facem din lipsa de timp si din oboseala "Acumulata" un fel de stigmata, si ajungem astfel sa suferim de lipsa de socializare cronica. Si, bineinteles ma numar si eu printre oamenii obositi.
Ati observat cum dimineata ne trezim "mai obositi decat ne-am culcat"? Incep ziua pe principiul "doamne cat de putin am dormit, abia astept sa ma trantesc diseara in pat si sa dooorrrm!"
La birou, in cursul zilei spun de nenumarate ori, "n-am timp", "revin", sau "astept sa plec acasa ca pic de oboseala"...
Daca printr-un miracol am chef sa invit pe cineva la pranz, cea mai gogonata e "n-am timp nici sa respir". Pe care la randu-mi o folosesc si eu, fara sa stau de fapt sa analizez...
Aceasta lipsa de timp, a devenit un reflex, un tic nervos al unei mase de oameni vesnic pe fuga, vesnic obosita, vesnic indisponibila...
Te vezi cu o prietena la cafea, si ce-ti spune? "Lasa-ma fata, ca am acumulat o oboseala..." sau "prima saptamana din concediu o dorm".
Din gama ce mai faci in weekend, raspunsul vine "abia astept sa se faca uichendul sa dooorrrrmmmm, ca sunt sfarsita"
Seara ne taram acasa cu aerul de monotonie robotizata, palizi in aglomeratia transpirata din metrou, dar cand am ajuns acasa dupa clasicul "vai, nu mai pot de oboseala" deschid computerul si am pretentia ca "zac pe net"... ca sunt "franta"
Ok, ne trezim dimineata mai obositi decat seara,micul dejun este omis din criza de timp, peste zi suntem prinsi cu treburi, peste pranz sarim ca "am ceva urgent de rezolvat", dupa job "abia astept sa ajung acasa ca nu mai pot", in weekend "vreau sa dooorm", concluzia e simpla: oboseala cronica din purul motiv al masochismului!
Refuz sa cred ca oamenii nu mai au timp! Refuz sa cred ca ne indopam cu oboseala fara sa fim capabil sa ingurgitam victoria realizarilor noastre cedand acestui procedeu greoi numit "somn".
Refuz sa cred ca azi, in Bucuresti e mai usor sa comunici online cu 5000 de oameni decat fata in fata cu cea mai buna prietena. Refuz sa cred ca eu, ca si multi altii, aman o piesa de teatru, un spectacol de magie, o plimbare prin oras din cauza de oboseala, aglomeratie si mizerie.
Ajung sa invidiez pensionarii din Cismigiu care joaca table, linistiti, fericiti, fara sa se planga ca sunt "terminati de somn", sau ca "ce zi full au avut azi"...zarurile sunt mai putin solicitante...si ajuta zen-ul personal :)

Care-i partea placuta a vietilor voastre?

7 comentarii:

Andrei Cristian spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
roxana spunea...

Mi-as dori sa dorm o saptamana , ...........cam asta este raspunsul la intrebarea ce faci in concediu ?
Este adevarat ca am devenit o tara de oameni stresati de munca , bani , ambitii , etc si asta ne oboseste si ne face recalcitranti , nu mai avem timp de familie , prieteni , avem o viata sociala ca si inexistenta ... cel putin o parte din noi , la care eu ma incadrez perfect .

SabbraCadabbra spunea...

:)) Andy, exact la asta ma refeream si eu, nu mai iese nimeni seara, si nimeni nu mai are timp :)
Roxana, nu-i asa ca aceea saptamana de somn pe care ti-o programezi nu se intampla pe bune niciodata?
:)

apropo, multzam de commenturi :)

roxana spunea...

Normal ca nu se intampla pe bune ... dar este dulce consolarea .
Eu tin minte ca bunicii nostri se trezeau la 5 dimineata si intrau in casa seara foarte tarziu , dar niciodata nu i-am auzit vaitandu-se de oboseala .. ba mai mult dupa o zi de munca gaseau intotdeaua timp pentru nepoti , ba ne mai citeau o poveste , ba mai teseau ceva sau pur si simplu stateam de vorba .

Andrey spunea...

Da, azi e mai usor sa comunici pe mess cu prietenii, decat fatza in fatza...."mai vorbim pe mess", aud asta zilnic.
Cat despre oboseala, dupa ce ti-am citit postu am urcat la o cafea cu o colega, primul lucru pe care l-a zis a fost: "abia astept sa ajung acasa, sunt moarta de oboseala".
Imi lipsesc noptile pierdute cu prietenii pana la 5 am(chit ca nu erau multe), nowadays e "nu pot frate, sunt obosit, maine am munca" si tot asa.
Suntem o generatie mereu pusa pe fuga, mereu obositi...si o parte din vina o poarta telefonul mobil si messu, de care suntem nedespartiti.

SabbraCadabbra spunea...

ca sa nu-mi amintesc de femeile care pe langa job (mai demult cand jobul nu inseamna sa stai cu dosul la birou) copii, sotzi, familii de intretinut...
nush...
azi oboseala e mai comuna, mai utila, mai accesibila...
si NU e bine)

Anonim spunea...

"Asa e unii. S-a nascut obositi" (sic!)
Chestie de optica. Si ca tot ziceai de zen si energii, unii nu stiu sa se regaseasca, iar altii cheama asupra lor exact "oboseala" pe care o trambiteaza. Si ... o merita.
I'm happy. I go out often :p

aka_exitus