Era un episod din South Park in care (in clasicul lor stil) faceau mare de haz de faptul ca Mohamed, mai exact imaginea/chipul acestuia, urma sa apara la TV, iar personajele din serial, de teama unor consecinte grave, au decis unanim sa-si ingroape (la propriu) capul in nisip. Pe principiul: "Daca vom avea capetele in nisip n-o sa vedem ce se intampla la TV, deci nu putem fi acuzati de complicitate".
Si acum sa vorbim despre intimitate, viata privata si chestiuni secrete: NU EXISTA.
Traim intr-o societate sau intr-o era in care principalul atu este informatia. Folosim internetul, avem "telefoane-ultra-mega-destepte" care indeplinesc fantezii, suntem prezenti pe site-uri de socializare si incercam din rasputeri sa devenim cat mai vizibili atunci cand avem ceva de spus.
In repetate randuri am fost complimentata ( a se intelege: CATALOGATA) cum ca sunt exibitionista, mult prea publica si deschisa marelui...cititor (de blog). De fiecare data am argumentat ca ACESTA este felul meu de-a fi, nu ma feresc sa exist, nu mi-e jena sa ma manifest. Pe scurt, sunt cine/ce sunt: daca exista personaje atat de inguste la minte incat sa aiba impresia ca dupa 3-5-12 articole de blog postate si citite au habar cum imi merge mie mintea si care este modul meu de viata......oh well... ghinionul lor.
Ma bucur ca exista aceasta "sita" digitala care-mi da ocazia sa "cern" din oamenii cu care interactionez.
Exista oameni care isi idolatrizeaza asa zisa "intimitate" si "viata privata" de parca ar fi vreun secret ce merita pazit; faptul ca ai o viata banala, esti inca unul din milioanele de cetateni care se inghesuie dimineata in metrou...
Poate si viata mea ar fi la fel de banala, doar ca spre deosebire de tine, cetateanule anonim, eu daca merg cu metroul si ma inghesui, voi stii sa descriu intamplarea pe blog intr-un mod amuzant care imi va aduce si mai multi cititori :) Iar asta cu cititorii multi imi place :) Intr-o zi, imi voi implini visul, voi deveni o scriitoare celebra, tocmai ca am exersat si-am transformat (in scris) momentele nesemnificative in articole dragute.
Tu numesti asta "exibitionism", iar eu numesc asta creativitate :)
La fel cum tu imi numesti viata "lipsita de intimitate", iar eu o consider pe a ta inexistenta :)
Mai mult decat acest blog "deloc intim" , am observat ca aceste "personaje private, intime si anonime" care urla dupa intimitate, au conturi pe Facebook puse la "private" si cu multe restrictii. Dar, culmea, EXISTA pe site-uri de socializare :)
Contul meu de facebook este public, pentru ca EXISTA pe internet, pe un site de socializare unde din 3 click-uri, daca esti agasat, poti restrictiona drepturile persoanei agasante asupra profilului tau. Asadar, nu e nevoie sa-mi creez o fortareata virtuala cu "profil privat" pe un site PUBLIC.
N-o sa mai mentionez nici ca, statistic vorbind, peste 80% din persoanele care-si tin profilele ascunse au adevarate complexe fizice :) Oh well...we cant all be smart & pretty :) (apogeul narcisist si acul veninos, stimati cititori publici)
In incheiere, pentru acei intelectuali privati, cu un grad ridicat de intimitate (adica inchid lumina cand fac amor) , va rog, insistent chiar, sa gasiti subiecte mai interesante de dezbatut decat judecata blondei bloggerite exibitioniste. Pana la urma....voi ma faceti atat de populara cand intrati in google.com si tastati :sabbra, blog !
Thats all folks!
Postări
Un comentariu:
Evident,ca toti avem nevoie de viata privata,dar nu insemna ca trebuie sa strigam in gura mare asta!Iti stabilesti regulile nu te ascunzi in spatele lor!A te ascunde,a face mereu lucrurile pe furis,nu inseamna intimitate(din punctul meu de vedere)ci inseamna frustrare si teama de propriile reactii la eventualele obiectii ale celor din jur.Si atunci cand exista persoane deschise,cu viata la vedere,tu care nu esti in stare sa faci asa nu poti decat sa fii invidios si frustrat.Dar nu putem fii toti la fel...fiecare cu calitatile lui!
Trimiteți un comentariu