marți, 3 martie 2009

Martisor

Am un snur la mana...un snur de martisor. Alb si rosu, impletit, legat cu 10 noduri, sta rebel pe incheietura mea, amenintand sa se desfaca.
In fiecare zi el ii mai face un nod "asa...sa nu se desfaca".
Ce-mi aduc aminte? Ca 1 Martie era prima zi cu soare...Prima zi cu flori, prima zi cu ghiocei (in nord nu prea apareau precoce).
Aveam o cutie mare de carton in care pastram toate martisoarele...si nu erau putine.
Primeam primul martisor de la...bunica mea :) apoi de la tata, unchiul, verisori...colegi de scoala.
Flori mai putine, insa multe jucarele de prins in piept....sub forma de bijuterii, nasturei, floricele din carton, care mai de care mai reusite...
Il alegeam pe cel mai frumos, si-l prindeam in piept, peste uniforma in carouri...ca sa-l vad toata ziua.
De 8 Martie "construiam" cadoul pentru mama. Uneori la scoala veneau fotografii, ne pozau sub sabloane cu "la multi ani mamico", mai faceam o felicitare cu globuri pisate si pasta de dinti la orele de "lucru manual" si toate micile atentii i le dadeam emotionata mamei. I-au placut, le-a pastrat, de fiecare data...
In liceu deja primeam buchetele de ghiocei...Martisoarele veneau din familie...si mergeau tot la cutie (oare mai exista cutia?).
In timp, martie a devenit ceva comercial...realizam ca e 1 Martie dupa florile pe care le primeam de la colegii de birou. Martisoare...rar.
Cadourile au devenit din ce in ce mai consistente, dar fara simbol...Stiu ca odata, plictisita de atata tam-tam si flori, si cine romantice, am cerut eu sa primesc un snur alb-rosu...si atat...
N-am fost interesata de traditia si istoricul martisorului pana duminica, cel mai frumos 1 Martie al meu.
M-am lasat "legata" cu drag, chiar daca in prima zi aveam in continuu senzatia ca "ceva" ma tine de mana, ceva-ul trebuie sa dispara...
Am gasit cateva mici explicatii despre darul primaverii, iata-le pentru cei interesati:

"Snurul de martisor, alcatuit din doua fire de lana rasucite, colorate in alb si rosu, sau in alb si negru, reprezinta unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumina-intuneric. Snurul era fie legat la mana, fie purtat in piept."
"Poetul George Cosbuc, intr-un studiu dedicat martisorului afirma: " scopul purtarii lui este sa-ti apropii soarele, purtandu-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ti-l faci binevoitor sa-ti dea ce-i sta in putere, mai intai frumusete ca a lui, apoi veselie si sanatate, cinste, iubire si curatie de suflet..."
"Unele fete respectă încă obiceiul de a păstra şnurul legat la mână până în ziua când înfloresc pomii, semn că primăvară şi-a intrat pe deplin în drepturi. În acea zi, băiatul pentru care anumite sentimente este rugat să încerce să-l rupă, folosindu-se doar de degetul mic. Dacă reuşeşte, se spune că cei doi vor fi fericiţi împreună."

Acum cand stiu toate semnificatiile, superstitiile, miturile, rad, si-mi aleg baba mea de Martie.

maine... 4!

6 comentarii:

Sonia spunea...

Foarte frumoasa povestea ta si foarte interesanta redarea simbolurilor. Si eu am snur pe mana in fiecare luna martie. Anul acesta am aflat ca la sfarsitul lunii, snurul de la mana trebuie legat de un copac frumos inflorit. Asta si intentionez, astept sa-mi infloreasca ciresu din balcon. Frumos.
O primavara frumoasa !

Sabbra spunea...

Eu am aflat ca pe 8 martie trebuie "rupt" snurul :) asteptam cu nerabdare...ruptura :)
apoi...il leg in copac :)
evident...cu o dorinta!

LiaLia spunea...

F frumos textul şi povestea :) Mi-ai adus şi mie aminte de copilăreală şi pupici de mărţişor :) Nici eu nu ştiam cu ruptul, abia aştept să aflu ce muşchi are gagică-tu :D

Anonim spunea...

"Gagicul", care este, n-are!

Anonim spunea...

Hai ca se pare ca iti e ok baba, pare-se ca zambeste soarele p`afara.

Still bitchy? :)

Sabbra spunea...

imi plac dezbaterile pe tema rupturii...atzei =))
so, Dani, yes, always bitchy, chiar si-n zilele cu soare, depinde din ce unghi privesti.