Totusi am plecat spre munte. Veneau ai mei, mama, tata si sora-mea, undeva pe langa Piatra Neamt; la mare pot ajunge oricand, exista atatea alte weekenduri, mi-era dor de familie, asa ca am decis.
Am pornit sambata dupa pranz, agale prin fiecare sat, lasand in urma apatiile de capitala.
Aveam muzici de toate felurile, aveam picioarele pe bord si ochelarii acoperindu-mi jumatate de fata. Aveam barbatul langa mine si un mare chef sa evadam undeva intr-o pustietate.
Drumul a fost relativ greoi...de indata ce-am trecut de Urziceni in fiecare localitate lasata de Dumnezeu era cate o masina a militiei. Militieni peste tot, in sate in orase, in afara, asteptand ca vulturii.
Evident ca am fost si noi opriti si amendat pentru cei 85 km/h "in localitate" dupa cum spunea cucul de la sapca, noi fiind convinsi ca eram in afara localitatii.
Ultimul loc canicular a fost Bacau. Acolo unde semafoarele tin cate 90 de secunde!
De cum am intrat in Piatra Neamt temperatura a coborat de la 34 de grade la ... 20. Spre Targul Neamt (unde era punctul de intalnire) termometrul indica 18 grade si o ploaie deasa ne batea continuu in parbriz plina de tupeu ...
Subsemnata (adica io) avem in bagaj doua rochite de-o palma, una chiar fara spate, un costum de baie, si o pereche de slapi. Fustita mea roz volanata devenise un petec deloc protector...
Noroc cu mama care mi-a imprumutat o pereche de jeansi si-o jacheta. N-are sens sa va spun ca aratam mult prea hip-hop in hainele de imprumut...
Ne-am cazat la poalele Cetatii Neamtului, am lasat bagajele la casuta si pentru a aveam deja zgomote amenintatoare in stomac am pornit in cautarea bucatelor cu iz moldovenesc.
Uimitor dragii mei a fost ca pe o raza de mai bine de 50 de kilometri fiecare terasa, restaurant, pensiune sau hotel (si nu erau putine) aveau cate un covor rosu intins pe trepte. Si stiti ce inseamna asta? Nunta!
Nunta pentru ei, foame pentru noi, caci n-aveam cum sa ne amestecam printre nuntasi...
Cand credeam ca o sa mancam fornetti am zarit un pub, mai ascuns, unde-am intrat si spre bucuria noastra aveau de-ale gurii.
Acum imi pare rau ca nu i-am retinut numele, vroiam sa vi-l recomand si voua daca aveti drum vreodata prin Targul Neamt. Am mancat pana amenintau burtile sa ni se sparga. Ati dedus ca erau delicioase toate si asta nu din cauza ca ne era noua foame ci pentru ca oamenii de acolo chiar isi faceau treaba cu drag.
Prima seara s-a inchiat cu focuri de artificii, la propriu :) noi am cazut toropiti de aerul proaspat, murmurand la unison cu greierii ce se incapatanau sa cante si pe ploaie.
Duminica, dis de dimineata (aproape de ora 11) cu ochii bulbucati de somn am pornit in pas vioi spre cetatea Neamtului.
Desi nu erau mai mult de 20 de grade afara si o ploaie marunta se incapatana sa cada, experienta cu vizitarea cetatii a fost una foarte energizanta.Vroiam sa vizitam cat mai multe obiective turistice din imprejurimi pentru ca dupa-amiaza urma drumul spre casa.
Cei 500 de metri abrupti pana la cetate ne-au convins ca trebuie sa ne apucam serios de sport si sa renuntam la viciul cu fum.
Urmeaza Humulestiul, devenit acum "Parcul Tematic Ion Creanga". Mi-am dorit mereu sa vad pe unde se aventura Nica in copilarie pentru ca tare ne asemanam la nazdravenii, doar ca eu nu le-am povestit inca pe ale mele :)
Am vizitat apoi manastirea Agapia pentru ca in muzeul manastirii era o expozitie a pictorului Nicolae Grigorescu. Pentru vizitatorii viitori trebuie mentionat ca exista taxa de vizita atat la intrarea in manastire cat si la intrarea in muzeul din incinta manastirii. O taxa modica e drept...dar exista.
Am pornit spre Piatra Neamt (nea Pinalti, cand repari si tu centura orasului?) unde
ne-am dat cu telegondola (pai nu?), o senzatie pe care eu am incercat-o intaia oara in viata. Noroc ca nu mi-e frica de inaltime. Asa am vazut si noi orasul, fara sa-i mai facem turul de onoare, petrecand cam jumatate de ceas in cabina cu geamuri albastre-transparente.
A urmat Bicazul, nu inainte de un pranz copios luat intr-o pensiune-restaurant din drum spre. Ma amuza cum de fiecare data cand intreb chelnerii "ciorba cutare nu are carne nu?" ei ma privesc cu o brusca ingrijorare " vai ne cerem scuze, dar chiar nu contine carne" iar eu incerc sa le zambesc cu ochi, cu dinti, cu tot: "E perfect! nu mananc carne de asta va intreb".
Chelnerita din locatia aceasta mi-a adus un bulz "asa cum ati cerut, fara carne" iar eu privindu-l cu ochii mari am cerut lamuriri : "pai n-are carne prin el, are doar bucatile acestea de muschiulet...cum nici asta nu doreati?"
Amuzant.
Barajul Bicaz si Lacul Rosu (cu al lui eveniment maghiar cu tot) au fost ultimele doua locatii vizitate.
Recunosc ca a fost un maraton turistic in mai putin de 24 de ore insa va asigur ca a fost unul deosebit.
Locurile acestei tari, frumoase, proaspete, din ce in ce mai putine ma surprind de fiecare data insa in weekendul acesta m-am concentrat pe oamenii dragi.
Mi-e drag de ai mei, de mama, de tata, ii vad atat de energici si de vii, ar complexa orice lenes de capitala :) De fiecare data cand ma vad cu ei parca as vrea sa le spun "gata, vin sa stau cu voi, nu mai plec la Bucuresti!".
Ma uit apoi langa mine, la omul care adoarme cu nasul in ceafa mea, omul care face fiecare loc sa fie acasa omul care ma face sa urlu " e al meu!" si-mi dau seama ca drumul nostru merge intr-o singura directie :)
Ne-au placut satele verzi, rupte de lume. Vrem si noi o casuta din lemn (poate chiar vopsita in roz), o capita de fan, toate animalele din lume (care sa moara de batranete dupa 1000 de ani) , cerul cu stele aproape, linistea coplesitoare, vrem basmul nostru in care nimeni n-are cum sa patrunda.
Dar pana atunci...am ajuns iara acasa, aci, in Bucu.
Voi ce-ati mai facut?
Postări
5 comentarii:
Foarte frumos ! Pai si noi am facut cam tot ce ati facut voi numa' ca in alta directie. Daca imi mai scade lenea, o sa pun si eu pe blog, asa ca si recomandare :).
Da, frumoasa tara avem ! Dar si Grecia imi place tare ! :D :D :D
Grozav! Mai ales dupa o saptamina intreaga de stat cu fundul pe scaun.Peste tri zile plecam si noi, Unde? Poate-mi spui tu.
Pai sa stii sonia :) pune macar doua trei randuri si spune locatia, apoi lasa pozele sa vorbeasca de la sine .
eu am descris atata ca n-aveam aparatu'performant :))
@ Anonim...daca vrei sa-ti recomand o locatie eu recomand intotdeauna Danes, langa Sighisoara :) doar ca in perioada asta ar putea fi aglomerat. Spune-mi ce vrei sa faci in vacanta si iti recomand ceva :)
Ma bucur draga mea pentru weekendul minunat petrecut alaturi de persoanele cele mai dragi.In doua saptamani plecam si noi in Maramures. N-am uitat de satul Mara ;))Vom vizita din nou Tinutul Maramuresului, asa cum am facut si anul trecut, dar pe langa Maramures, vom mai vizita si Moldova.In anul 2000 am facut o excursie cu scoala care a durat o saptamana, si in care am vizitat tot ce s-a putut vizita in Moldova. Frumoasa zona. Mi-e dor s-o revad acum, dupa 10 ani. Am fi vrut sa ajungem si in Delta in acest concediu, dar am renuntat la idee. Vom vizita Delta separat, intr-un alt concediu. Mi-e teama tare, trebuie sa recunosc asta, de tantari si de reactia pe care mi-o dau anul acesta! O sa-ti trimit poze din concediu, asa cum ti-am promis. Mai e putin pana atunci.
Te pup.
Wow, ce frumos. :) Abia astept sa merg si eu in concediu, care anul asta va fi un tur al Romaniei. O sa ajungem si noi pe la Lacul Rosu si pe la Cheile Bicazului.
Trimiteți un comentariu