Noua mea dilema e urmatoarea: daca "intorci si celalalt obraz" fara sa oferi altceva decat iertare si sentimente curate, doze de pozitivism nesecate, cat va dura pana ti se vor constientiza intentiile bune? Azi, e parca tot mai greu sa gasim oameni curati, deschisi, calzi. Azi gasim oameni "cool" , "smart" , "fun".
O persoana draga mie mi-a spus urmatoarele : "a person comes into your life ; for a REASON , for a SEASON, and for a lifetime"
Nu pot sa analizez motivele oamenilor care intra in viata mea. Vreau sa cred ca desi ma baricadasem intr-un colt bine pazit, am reusit sa-mi deschid mintea si sufletul, am lasat oamenii sa intre in viata mea. De cele mai multe ori acesti calatori m-au ranit, de si mai multe ori m-am razbunat, insa de fiecare data am iertat. Nu stiu daca le-am spus-o, si nu cred ca ar fi facut vreo diferenta. Nu cred ca as lua-o de la capat daca viata mi-ar oferi o a doua sansa. Doare.
Nu stiu cate sezoane am dedicat oamenilor din viata mea. Nu stiu daca am avut "pasageri sezonieri". Intotdeauna m-am bucurat de fiecare sarbatoare, de fiecare anotimp, alaturi de oameni dragi. Am impartit luni de iarna, luni de vara, nu tocmai pasager, ci doar cu "piese de puzzle". E drept piesa de puzzle s-a dovedit a fi nepotrivita, de fiecare data, insa inca mai am puterea sa cred ca exista o piesa care mi se potriveste perfect :)
Despre cea din urma fraza a citatului meu de mai sus mi-e frica sa vorbesc. Cred in ea, cred ca exista oameni care intra in viata noastra pentru totdeauna (intr-un fel ciudat fiecare om a ramas macar cu o fractiune de gand, o amintire, in viata mea) insa pana in acest moment pot sa spun ca doar familia mea face parte din categoria de oameni "siguri".
Am categoria de oameni dragi, pe care pot doar sa sper ca ii voi pastra in viata si in sufletul meu for a lifetime. Exista insa si categoria oamenilor care trec prin viata noastra precum un tren accelerat pe furtuna, spulberand totul in cale. Ei raman intotdeauna macar ca un sistem de precautie pentru viitor.
Atunci ramane intrebarea : sa ofer sau nu totul?Evident ca nu pot sili pe nimeni sa primeasca acest "totul".Nu pot sa stiu daca e evident cand si cat ofer. Imi ramane "celalat obraz"?Sau incercarea de-a oferi in continuare tot?
Daca nu e de ajuns?
Refuz sa cred ca acea persoana "for a lifetime" nu va ajunge si in viata mea. E drept, nu o caut, o doresc dar destul de timid. Pana atunci nu-mi ramane altceva de facut decat sa asimilez bucatele din acel "tot de oferit" sa le pastrez la loc sigur. Sa iert oamenii care au intrat in viata mea cu un motiv, sa iert pasagerii sezonieri, sa uit de cei ce au spulberat totul in cale.
Viata e prea frumoasa si noi (nu toti) nu suntem creati atat de egoisti incat sa n-o impartim. Calea pana la piesa de puzzle poate fi extrem de lunga, sau, pentru cei norocosi, mult mai scurta. Eu n-am fost niciodata prea norocoasa :) Din acest motiv vreau sa fiu sigura ca omul care intra in viata mea intra "for a lifetime".
noapte buna :)
Postări
2 comentarii:
Ca o geniala ce sunt :))), iti voi cita din mine insami, cand scriam, stii tu cand ca doare. Nu doar in imaginatie, nu doar in mintea ta. E o durere surda de inima, te doare tot corpul, o durere reala care te rupe in bucati. Unii spun ca daca iubesti iti va fi sfaramata inima la un moment dat. Daca vrei sa fii sigur ca vei ramane intact, nu trebuie sa iti oferi dragostea nimanui, nici macar unui caine sau unei pisici. Incui-o bine in sicriul de plumb al egoismului tau. Si in acel cosciug – sigur, intunecos, nemiscat si fara aer – dragostea va ramane intacta. Nu va fi sfaramata, va deveni incasabila, impenetrabila, fara putinta de scapare. Nu risti nimic. Sa iubesti inseamna sa risti sa nu fii iubit inapoi. Sa speri inseamna sa risti durere. Sa incerci inseamna sa risti sa esuezi. Dragostea e traire, nu vointa. Sa-ti fie teama de dragoste inseamna sa-ti fie teama de viata, iar cei care se tem sunt deja morti. Cel mai mare risc in viata e sa nu risti nimic. Mai e ceva de spus? Ai rabdare, traieste, asuma-ti tot ce faci si alegi, si o sa se lege si puzzle-ul tau la un moment dat :)
multumesc :) ma incapatanez sa cred ca nu sunt eu piesa potrivita pentru nici un puzzle din lume :)
Trimiteți un comentariu