Cine înșală mai frumos, femeile sau bărbații?

Nu vi se pare că bărbații ”scapă” mai ieftin după o infidelitate? Poate că sună feminist (deși intenția mea nu e asta) însă am impresia că o femeie infidelă este judecată mai aprig de către societate decât un bărbat infidel.

Bine, controversa asta e veche de când lumea și totuși. Dacă bărbatul înșală, e plin de testosteron și, dacă femeia calcă strâmb, e o curvă care merită ucisă cu pietre.

Evident, câte situații tot atâtea păreri și nu e loc pe ”hârtie” pentru o analiză completă a infidelității. Dar am impresia că femeile trec mai ușor peste ”micile scăpări” ale bărbaților, pe când aceștia din urmă, nu pot purta o pereche de coarne cu demnitate.

Aș vrea să văd un barbat care stă să analizeze atent și rațional infidelitatea partenerei. Se spune că femeile înșală cu sufletul și că bărbații înșală cu...trupul. Adică femeile se implică emoțional mai mult iar pentru masculi actul sexual poate fi unul exclusiv fizic.

Și atunci? Păi...am rezolvat problema, dacă nu a însemnat nimic pentru partener, n-ar trebui să mai existe scandaluri în cupluri?

Am citit chiar un studiu care susținea că suntem capabili să iubim (romantic) mai multe persoane în același timp. Și trebuie să recunosc că privesc cu o oarecare admirație/curiozitate persoanele care se declară ca fiind într-o relație deschisă. De ce? Păi...în primul rând pentru asumarea realistă a unui statut.

Am impresia că ne asumăm monogamia dar că o facem în modul idealist. Suflet întâlnește suflet și trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți. Ca și cum ai putea mânca în fiecare zi același fel de mâncare, fie acesta chiar și mâncarea ta preferată.

Din acest motiv, eu personal admit că monogamia este...hmmm...o metaforă. E frumos dacă ți se întâmplă dar...n-aș băga mâna în foc că e pe bune.

Dar, cine a înșelat pe cine și de ce, e doar o felie din tortul cremos al vieții. Cred că marea majoritate a oamenilor care se confruntă cu infidelitatea nu pot trece peste sentimentul de trădare. Și iar revin la subiect. De ce femeile acceptă mai des trădarea? Să fie oare o consolare argumentul masculin conform căruia actul sexual n-ar fi avut impact emoțional?

Am două situații care mi-au ridicat sprâncenele. Una feminină și alta masculină. O femeie care nu mai primea apreciere și atenție și, la fel, un barbat care nu mai primea apreciere și atenție. Prin apreciere și atenție aș vrea să înțelegeți toate acele mici giumbușlucuri care ne bucură orgoliul și ne fac să ne simțim centrul universului în viața de cuplu.

În situația femeii, aceasta a admis că era extrem de vulnerabilă emoțional. Nu se mai simțea apreciată, nu se mai simțea frumoasă, nu se mai simțea dorită de partener. (dacă vă mănâncă sub limbă să-mi spuneți că nu partenerul te face să te simți așa, am și exemple de persoane care se simt buricul universului și tot și-o iau peste bot). Evident, femeia a căzut ca o musculiță de oțet, răpusă de mierea unui...bondar. Vezi tu, rareori sunt cazurile în care femeia are doar libidoul ridicat. De cele mai multe ori o gâdili în orgoliu, îi reciți două poezii și se îneacă în moment, devenind floarea ce se vrea culeasă.

Bărbatul din exemplul meu era cam în aceeiași situație. N-a fost răpus de mierea dulce, ci a ieșit la vânătoare, să vâneze căprioare. Same old story.

În cazul femeii, aceasta a mărturisit. În relația bărbatului, acesta a fost descoperit. Femeia a fost aspru jedecată și criticată pe când masculul...a scăpat cu argumentul suprem ”n-a însemnat nimic”. Adevărat, pentru femeie însemnase ceva. Era deja implicată emoțional.

E clar că femeile sunt mai predispuse iubirii romantice. Dar, oare, argumentul ”nu a însemnat nimic” poate justifica infidelitatea? Te încălzește cu ceva faptul că s-a întâmplat și că nu a însemnat nimic?  E mai dureros dacă ai căzut în păcat și cu sufletul, nu doar cu trupul?

Eu una am nevoie de confort sentimental aproape tot timpul. Mi-e limpede ca bună ziua că actul sexual nu e musai să fie presărat cu petale de iubire. Dar tot nu pot să deslușesc dacă un act pur fizic și fără însemnătate emoțională ar putea să NU însemne trădare? Veți spune că tradarea constă în minciună și în ascunderea faptelor. DAR...și dacă primesc o confesiune, cu ce se îmbunătățește situația? M-a înșelat dar măcar a fost sincer și a recunoscut? Sau, vă întreb pe voi, bărbaților, dacă aleasa vă mărturisește că v-a înșelat, apreciați sinceritatea?

Eu cred că este un gest egoist și ...cam atât. Oricât ne-am impune noi să gândim în cuplu, creierul ne funcționează individual. Și oricât de șocant ar părea, NU mă gândesc la partener în fiecare secundă a vieții mele. Există chiar minute întregi când mă gândesc la mine și doar la mine. Și în acele minute este posibil să fac complet abstracție de realitatea mea. Este posibil să cedez tentației. NU pentru că vreau să-mi rănesc partenerul, nu pentru că nu îl respect, nu pentru că nu-mi văd viitorul alături de el. Ci pentru că nu m-am gândit decât la mine în acele momente. Și e necinstit să spun că aventura nu a însemnat nimic. Mi-a hrănit orgoliul, mi-a validat narcisismul și...mi-a oferit un orgasm. Deci...a însemnat ceva. Că-mi place când am orgasm :)

A susține că ai făcut sex fără să însemne nimic e ca și cum ai spune că nu-i nevoie să te ștergi la fund după ce te caci. Actul sexual presupune mai mulți pași și abia la final, preț de câteva secunde ți se scurtcircuitează creierul. Până atunci asumă-ți că s-a întâmplat cu bună știință și...multă dorință.

Dar, ca să revenim la miezul și scopul articolului de față. Femeile au tendința să se implice mai mult. Bărbații au tendința să nu se implice deloc. De fapt ce vă nemulțumește domnilor? Că noi o facem cu sufletul și nu doar cu ...trupul? Nu e oare mai grav să o faci fără să însemne nimic? Pentru că, daca NU ÎNSEAMNĂ nimic, de ce o mai faci? Vreau un argument pentru care ai face ceva, orice, care nu înseamnă absolut nimic. Mănânci pentru că îți este foame, dormi pentru că își este somn, te îmbraci pentru că îți este frig. Sex de ce faci? Pentru că îți place. Și atunci, cum poți să judeci o femeie care se aruncă cu capul înainte într-o greșeală care-i place?

Am impresia că bărbații consideră justificarea cu ”nu a însemnat nimic” ca un fel de ”n-am consumat din stocul de sentimente pe care ți le ofer ție”. Pe când femeile pot să pună imediat o etichetă cu alt nume peste borcanul cu sentimente?

Habar nu am.

Ce îmi este cât de cât confirmat (prin exemplele din jurul meu) este că judecata aceluiași act de trădare aduce pedepse mai grele pentru femei. Punct.

De ce nu cred în prieteniile de după despărțire?

Ați observat cum, într-un cuplu pe cale să devină istorie, unul dintre cei doi spune mereu ”hai să rămânem prieteni”? De obicei o spune cel ce n-a iubit sau nu mai iubește și vrea musai să se rupă. E drept, uneori, rar dar na, o spune și personajul care are conștiința cea mai încărcată. E un fel de scuză dădătoare de speranță pentru cel ce-și vomită sufletul pe covor până i se vindecă rana din piept. Piept,  metaforic vorbind, pentru că nu te doare inima, ar fi prea simplu și sigur s-ar inventa o pastilă.

Cel ce își dorește despărțirea e în stare să își negocieze cei mai stupizi termeni. La fel cum se întâmplă și la început de drum. Da, atunci când tocmai te-ai amorezat și ești orb plus prost egal love. ”da, normal că te iubesc pentru tot restul vieții. Nu, nu am nevoie de nimeni și nimic înafară de tine.

Aiurea!

White lies li se mai spune. Adică minciunile pe care societatea le privește cu indulgență. Exact ca și când îi spui unui muribund că există rai.Minți pentru a-l ajuta să moară împăcat.

În dragoste, minți pentru a-l ajuta să trăiască împăcat. Saaau...pentru a-l ajuta să-și desfacă picioarele. Sau portofelul. În fine, înțelegi ideea.

Oamenii NU rămân prieteni după încheierea unei relații amoroase nu pentru că ar fi răi și fără de simțiri. Ci pentru că nu-și doresc un reminder viu al propriului eșec.

Am citit și-n cărți, am văzut și-n filme (nu mă laud cu școala viEții că e de manea) situații din acelea în care oamenii își doresc să încheie capitole în termeni buni și să rămână prieteni cu exșii. Eu le spun răposați. Haha! E lesne de înțeles de ce. Te-am iubit și apoi te-am ucis. N-am nevoie bă de prieteni. Am prea mulți. N-am timp și nici ficat să beau beri cu toți cunoscuții. Așa că, odată ce ieși din patul meu nu te supăra dacă îți fac pomană. Te plâng ca pe mort, o zi, o săptămână, și gata. Să fie de sufletul tău. Nu mă ajută cu nimic să știu că exiști în continuare.

NU mă interesează să știu că ești un om minunat dar: nu a fost momentul, nu ne-am potrivit, personalitățile noastre nu au co-habitat în armonie cu natura, etc, șamd. Poți să fii om prieten minunat pentru cei cu care te vei o dată pe săptămână la bere, poți să fii un copchil minunat pentru cine te-a făcut pe lumea asta și poți să fii un potențial suflet pereche pentru următoarea. Pentru mine vei fi mereu ăla care s-a pișat pe visele mele. Ah, n-o spun cu răutate. Odată ce ai devenit răposat, dracu te mai caută. Eu nu cred în fantome. Dar nici nu te aștepta să bem cafele și să vorbim despre vreme. Asta fac cu vânzătoarea de la Mega. Fără cafele, nu beau cafea.

Voi, ăștia de încercați să vă validați orgoliul cu despărțiri frumoase (there is NO such thing fuckers) ar trebui să știți ceva. Cel/cea de care urmează să te desparți NU are nevoie să te vadă într-o lumină bună! Ah, știu că personalitatea ta narcisistă și egoistă va vrea să se odihnească bine la noapte. DAR nu despre asta este vorba. Spune-i verde-n față. Ajută-l/ajut-o să se rupă. Spune-i că nu-l/n-o mai iubești. Spune-i că ai întâlnit pe altcineva, spune-i orice îl/o va face să te urască. Știi...NU are cum să te iubească și să stea la distanță. Așa ceva se întâmplă doar în filme și, mai nou, nici în alea. Despărțirile dor de te caci pe tine și ai nevoie să îți fie rău ca să poată să îți fie bine după. Dacă nu treci prin stadiul de ură n-ai cum să te desprinzi de ”obiectul adorației tale”. Asta pentru că n-am mai întâlnit vreodată pe cineva cu sufletul atât de mare (sau cu creierul atât de praf) încât să spună ”ah, te ador, dar nu mai vreau să te vad, să te miros, să te ating, sau să trăiesc cu tine”.

Despărțirea doare. Despărțirile sunt urâte. Despărțirile sunt despre: ”simt că mor, dar nu-i dau satisfacție!”. Vrei o despărțire simplă și ușoară? Ia fii sincer și spune-i adevărul. Va fi o palmă peste ochi dar îți vei atinge scopul.

NU, nu vreau să rămânem prieteni. Nu genul acela de prieteni care schimbă 2-3 ”la mulți ani” pe an și un ”crăciun fericit” deși e mega fake. Un partener care și-a format deja o sumedenie de vise și planuri de viitor n-are cum să fie fericit atunci când vede că tu le pui în practică cu altcineva. Pentru că...hmmm...genetic vorbind suntem egoiști. Minuscula celulă care înseamnă viață există dintr-un singur motiv: pentru a se înmulți. Femeile cunosc bărbați, bărbații cunosc femeie. Viața se întâmplă no matter what. DAR iubirea...iubirea încă este condiționată de sindromul perpetuării speciei.

Așadar. Dacă vrei să rămânem prieteni...trebuie să avem cel puțin 70 de ani și viața noastră să se rezume la șah sau ceai negru băut la pensie. Pentru că, dacă vrei doar o nouă validare a egoismului tău în timp ce eu trebuie să-ți privesc următoarea alegere în materie de partener romantic,  ei bine...nu-s persoana potrivită.

NU vreau să rămânem prieteni. Am vrut să rămânem iubiți. Am vrut să-ți dorm pe piept și poate să mă îngraș 15 kilograme încercând să-ți perpetuez specia. Două, trei urări stereotipale pe an nu mă vor face să uit că mi-ai rupt suflețelul și că ești de fapt un om bun.

Așa că te rog, hai să spunem lucrurilor pe nume. Ca prietenii :D

Bărbați

E greu după aproape 7 ani de blog și o minte neliniștită să mai găsești un subiect despre care nu ai scris încă sau pe care nu l-ai dezbatut.
Dar, despre bărbați doamnelor și domnilor...n-am scris pana acum. Saaau, nu așa, să le dedic un întreg articol, fără să țintesc înspre bărbat anume.
Nu sunt o feministă. Din contră, nu-mi prea plac jocurile muierești. Nu suport femeile care-și leagă măgarul de gard, mă enerveza neajutoratele care depind de o relație sau care lasă o relație să le definească personalitatea.
Așa că, de cele mai multe ori îmi place judecata masculină. E simplă, are o logică mai puțin alambicată și o găsesc corectă.
Vorbesc aici despre bărbații care știu ce înseamnă onoarea, nu despre cocoșii care umblă cu listuță în portofel și scopul lor în viață e să mai bifeze ceva.
La bifat...putem face maratoane dragilor, atât noi cât și voi, mai ales în vremurile astea când trebuie să vă fim egale.
Nu sunt de acord cu egalitatea asta chiar din toate unghiurile. Și o spun eu, un cal rebel căruia nimeni n-a reușit vreodată să-i pună șaua.
Totuși, aflați că nu contează egalitatea asta, chiar dacă noi cotcodăcim sus și tare că ne trebuie.
Nu vă vom studia atât de mult când intrați în viețile noastre, însă puteți să fiți siguri că vă vom analiza molecular atunci când ieșiți.
Și...sper că știți că noi vă umplem de glorie sau de rahat. Ne rămâne responsabilitatea faimei voastre post-relație. Și nu vorbesc aici despre talentul vostru într-ale amorului, acela poate fi laudat sau anihilat dintr-un schimb simplu de priviri între noi, femeile. Vorbesc despre titlul pe care vi-l alocăm.
Vă numim bărbați. Dacă sunteți. Sau vă numim vibratoare umane. Sau vă numim băieței.
Vă numim bărbați atunci când ne-ați convins că egalitatea între sexe e un bullshit și ne-ați făcut să ne simțim protejate.
Vă numim bărbați atunci când ieșind dintr-o relație cu voi nu suntem un morman de complexe și n-avem nevoie de pansamente masculine care să ne facă să ne simțim frumoase.
Vă numim bărbați atunci când ne demonstrați că sunteți mai curajoși decât noi și că ne înțelegeți durerea sau furia sau confuzia dar asta nu vă sperie. Din contră, vă face să vă simțiți bine că ne puteți fi alături și chiar ne puteți vindeca. Fără să fie vina sau responsabilitatea voastră. O faceți pentru că sunteți bărbați.
Vă vom ține minte de câte ori ne oferiți scaunul, ne aduceți o floare, ne deschideți o ușă sau ne oferiți jacheta voastră. Și nu când o faceți ca să ne impresionați cu asta, ci când o faceți pentru că AȘA sunteți voi: bărbați.
Nu doar că vă vom ține minte, dar vom și spune prietenelor noastre despre voi și le vom ajuta să-și ridice standardele. Nu vă vom ține minte jocurile și flirturile gratuite.
Nu vom fi impresionate de listele voastre lungi de cuceriri. Nu vrem să vă convingem să vă asumați riscuri și nici să negociem o relație cu voi ca la piață, sperând că n-o sa existe nimic negativ. Nu vrem să vă fie frica de noi, nu dorim să vă sufocam sau să fim trofee de pus pe etajeră.
Suportam o sinceritate dureroasă mai bine decât o minciună frumoasă.

Acum depinde doar ce vreți voi. Sau, de la cine. Pentru că...așa cum există bărbați și băieți și vibratoare, există femei, fetițe sau cățelușe.
Poate vă plac fetițele. Sau poate cățelușele.
Voi știți.

Masina sau spray cu piper?

Care-i faza cu barbatii astia libidinosi care-au rasarit in Bucuresti de parca ar fi plouat cu nesimtire si viagra?
Ori avem o natie atat de potenta incat chiar de la prima ora de dimineata dupa ce-si lasa nevestele obosite si neepilate acasa, masculii tin sa-si arate virilitatea pe strazi fluerand si plesnind din buze?

Am citit despre Italia unde femeile erau acostate, aplaudate, fluierate, agasate pe strazi de catre masculii latini. Pana li s-a dus buhul. De la o exprimare (simbolizand barbatul) a sangelui fierbinte au ajuns sa fie priviti ca niste obsedati patetici. Apoi s-a hotarat la nivel national ca acest tip de comportament manifestat in public trebuie sa inceteze. Scria autoarea mea preferata ca dupa prima luna in Italia se intreba serios daca ea inca e considerata o femeie frumoasa. Pana i s-a explicat ca au invatat lectia grosolaniei.
E drept, italienii au ramas cu reputatia de unsurosi plini de bale...
A trecut iarna, am renuntat la cele 3 cojoace, 3 caciuli si doua fulare. Am redevenit om...femeie mai bine spus.
In fiecare dimineata am de parcurs 8 minute (daca prind semafoare) per pedes pana la birou. La fel si dupa-amiaza, in zilele in care nu raman prin oras cu prietenele sau daca nu ma ia sotul de la birou.
Pe princiupiul "o privire n-a ranit pe nimeni" am inteles ca nu pot sa ma plimb cu sacul de panza tras din crestet pana-n talpi, nu-s vreo pudica cu aere de frigiditate, nici nu ma simt violata daca isi permite careva sa ma studieze insistent. Asta e...le doresc retina fotografica!
Problema mea apare in momentul in care nesimtirea intrece orice limite si animale bipede aflate in perioada de reproducere se comporta de parca m-ar interesa existenta lor. Daca as fi fost pisica sau caine (ca femela) le-as rupe blana cu dintii, pentru ca nici animalele nu se inmultesc decat cu cel mai bun (sau cel ce domina).
Doar ca nu suntem animale! Suntem oameni! Nu ne guduram! Nu ne exprimam perioadele de reproducere in plina strada, in vazul lumii!
Ies seara de la birou, vis-a-vis de noi cativa muncitori amenajeaza cateva spatii verzi. N-am alt traseu caci l-as alege cu placere in detrimentului celor 100 de metri plini de aclamatii...vulgare.
N-am nici un fel de pretentii de la specimene cu 4 clase la activ si nici nu-mi fac false sperante ca vreo unul ar fi civilizat. Ignor si totodata tin privirea dreapta, fixata pe un punct imaginar din fata mea. Imi sigilez mental urechile, ascult versuri ucigase Cradle Of Filth si totul e perfect.
Dupa cateva astfel de intamplari am decis c-ar fi mult mai bine pentru mine sa am o masina. Tinand cont si de alte aspecte, evident.
Astazi dimineata am iesit din curte grabita...Pe strada tocmai trecea un barbat carand o imensa masina de gaurit peretii... S-a uitat la mine si-a ranjit. M-am facut ca nu-l vad de sub ochelarii de soare. S-a tinut dupa mine vreo 20 de metri, mergand agale in spatele meu, pesemne aveam traseu comun. Cand s-a oprit el la cladirea in constructii fluierand dupa mine si aratandu-ma cu degetul colegilor, tocmai treceau doi mucosi emo din sens opus.
La un "emo atac" chiar nu m-as fi asteptat! Oare erau sub acoperire?
Am traversat scarbita gandindu-ma ca o poseta peste ochi era sub demnitatea mea ca gest.
Dintr-o alimentara mica iese un tip cu fata de calugar. Si-a intersectat privirea cu a mea, a dat sa-si continue drumul dupa care a mai intors capul de doua ori uitandu-se insistent...la mine.
Nu ne cunosteam!
"Ai vazut ceva interesant?!?!" l-am intrebat si el a ranjit. I-am spus sa se dea la o parte pentru ca-mi bloca deja traseul si pentru ca mai aveam putin pana sa uit de ce anume e decent in public. Pana sa ajung la birou am mai trecut prin inca 3 experiente de genul acesta...pe care le-am ignorat strangand din dinti.
La birou inca doua colege mi-au spus ca au trecut cam prin aceleasi stari de nervi, avand de-a face cu larve excitate...
Am avut totusi o revelatie : un spray cu piper! Pana cand iau masina :)

De ce simt anumiti barbati (nu doar muncitori si pusti emo) nevoia sa se exprime intr-un mod atat de grotesc? A existat vreodata o situatie in care sa fluieri dupa o femeie si ea sa-ti devina nevasta? Sa-i dai o palma peste fund si ea sa se emotioneze? Cred oare genul acesta de barbati ca ma flateaza?
N-am nevoie de un mascul feroce sa-mi aprecieze frumusetea sau sex-appeal-ul! Nu pe strada, nu intr-un bar/club, nu nicaieri!

Ca femeie, daca esti silita aproape zilnic sa tolerezi tacit astfel de marlanii ajungi sa iti doresti foarte-foarte tare sa te razbuni.

Asa ca nu garantez cantitatea de vinovatie pe care-o va avea cel ce-si va lua primul jet de piper peste ochi.

Fara mila!

Femeia ca o prelungire a portofelului...disponibil

Oricat s-ar scrie/discuta despre asta, poate chiar daca personajele in cauza ar fi marcate cu cercuri concentrice si "bull's eye" , barbatii inca n-au simtul mirosului dezvoltat pentru specimenul numit "microb de portofel/cont in banca"

Intalnim acest virus in cele mai diverse forme, tulpini incrucisate de personalitati, de la caprioara de discotecta pana la dama trecuta bine dar cu mari sperante de reusita.

De cand ma stiu am fost anti-femei dar am iubit feminitatea. Am admirat femeile puternice, femeile inteligente (nu destepte , caci oricine isi injecteaza mai mult de 3 carti in creier se cheama "citita si desteapta"), femeile care stiu sa lupte pentru o cariera, pentru o pozitie in societate, dar care nu uita ca sunt femei, nu uita sa fie frumoase, sa iubeasca, sa fie mame, sa fie sotii, iubite, etc.

Admir femeile ingrijite, care au o anumita prestanta, care tin la farmecul personal scos in evidenta de varsta.

Din ce in ce mai putine astfel de femei...

S-o luam de jos in sus, deslusind de "la radacina" tipologiile care ne fac barbatii misogni:
Caprioara de discoteca - o recunoastem dupa varsta frageda (17-21 de ani)) dar potentialul maxim. Intotdeauna va poza in "independenda si rebela" dar de fapt s-a saturat sa-si cheltuie banii de camin pe haine in IDM. Stie sa-si joace cartea bine, probabil are si vreo poveste trista din copilarie care sa-i protejeze personalitatea vulcanica : "am fost abuzata sexual cand mi-am pierdut virginitatea - dar uite-ma ce bine mi-am revenit!" ; "Ia-ma, plimba-ma prin cluburi si pe la toate terasele, cumpara-mi doua parfumuri adevarate si deschide-mi calea spre o lumea mai buna".

Vesnica petrecareata - fetita transformata in femeie, mereu prezenta in locurile aglomerate precum: concerte, petreceri, cluburi, cafenele efervescente. Microbul stilat (22-26 de ani) are ceva experienta in implantarea pe portofelul...disponibil. Pozeaza mereu intr-o tanara plina de viata, nesatula de trai luxos. Tentaculele otravitoare au de obicei efect pe barbatii plafonati, aflati la criza middle-age care cred ca pot lua o gura de oxigen. Mai bine v-ati droga cu heliu caci asa o sa va sune vocea cand vesnica petrecareata e luata din mediul ei propice. Doua tone de machiaj mai tarziu si aveti o meduza de club care orbeste daca-si scoate "ochelarii Prada cumparati de dobitocul ala pe care l-am parasit anul trecut".

Nu este uman posibil sa rezisti intr-un ritm atat de alert de cluburi scumpe, reduceri din Viena si concedii in Barbados. Tu poti fi "idiotul care i-a cumparat sandalele Escada".

Cumintica disperata e tipul de microb sub acoperire care in timp te poate face sa donezi sange pentru ca ea isi doreste o pedichiura. Marea majoritate a femeilor de acest gen sunt intr-adevar inteligente. E nevoie de putin mai mult pentru a dovedi categoria mentionata mai sus si pentru a te abona direct la contul in banca. Trebuie sa pozezi in femeie culta, morala, cuminte, de casa, fidela, usor geloasa (cat sa nu-i respire alta portofelul) plina de plide existentiale si cu o mare pereche de ochelari de cal in dotare masura perfecta a barbatului infectat.

In acest caz microbul se concretizeaza in relatii pe termen lung "cu buget comun" (doar stii ce prost e platita pentru cat munceste) iar ea va face totul numai si numai pentru tine.

La final vei avea 4 sifoniere de haine, o camioneta de albume foto de calatorii exotice si-o moaca depresiva alaturi.

Cumintica disperata nu e niciodata multumita de modul in care arata si atunci tinde sa compenseze cu orele la shopping, la cosmetica, la tratamente de infrumusetare care sa-i ofere macar pentru o jumatate de ora impresia c-ar fi vreo estetica :)

Barbatilor nu incercati sa satisfaceti vreodata un astfel de specimen ; frigiditatea lor e purtata ca un stindard si aruncata in capetele voastre ca o acuza.

In cele din urma o regasim pe dama trecuta bine, dar cu mari sperante. O combinatie care ne pune in incurcatura: s-o compatimim sau sa ne amuzam de ridicolul ei?

Dama trecuta a depasit poate unul sau chiar toate stadiile mentionate mai sus iar acum nu vrea sa-si finalizeze sub nici o forma maratonul prin viata.

Se incapataneaza sa para "cool & trendy" sau extrem de in ton cu mondenitatile. Nu si-ar lua nici macar un minut sa-si puna intrebari existentiale sau examinatoare de decenta.

Are pretentii de barbati inteligenti si frumosi dar este absolut subjugata de complexe. Ar fi in stare sa-si faca o operatie estetica pe saptamana daca ar gasi finantatorul.

Nu va imaginati vreo babaciune, damele sunt trecute doar de prima tinerete, undeva in ridicolul caracteristic varstei de 35 de ani incercand sa tina piept pisicutelor cu 10-15 mai mai tinere, prin cluburi, dezbracate, la vanatoare de testosteron.

Toate categoriile amintite aici au in comun dependenta de banii...barbatului. Evident, atata timp cat masculii cumpara, ele vor vinde, atata timp cat ei se arata buni de plata, ele se arata bune de stat in genunchi.

Exista intr-adevar o masa de fete/femei de umplutura, care dau rateu dupa rateu in alegerea de mascul sponsor, dar despre ele nu vorbim aici, in acest articol dedicat femeilor de succes :P

E drept, sunt o rautate, poate si pentru ca am fost intotdeauna independenta financiar, n-am depins de nici un alt portofel inafara de al meu si nici nu voi depinde vreodata. Nu-mi ramane altceva de facut decat sa torn acid peste bietele hamesite :)

P.S. "v-am pupat pe portofel" ?

Cursuri organizate de Ministerul Sanatatii in colaborare cu Ministerul Educatiei si Invatamantului

(nu sunt deloc originala, textele de mai jos nu-mi apartin, insa sunt extraordinare, si vreau sa le impartasesc aici cu voi)

Curs special pentru barbati
Obiectivul pedagogic al cursului de formare este de a le permite barbatilor sa-si dezvolte acea parte a creierului a carei existenta o ignorau.

Program: 4 module dintre care unul obligatoriu:

Modulul 1: (curs obligatoriu)

1. Sa invat sa traiesc fara mama mea (2000 ore)

2. Sotia mea nu este mama mea (350 ore)

3. Sa inteleg ca fotbalul nu este altceva decat un sport

Modulul 2: Viata in doi

1. Sa am copii fara sa devin gelos (pe ei) (50 ore)

2. Sa nu mai zic prostii atunci cand nevasta isi primeste prietenele (500 ore)

3. Sa depasesc sindromul controlului telecomenzii (550 ore)

4. Sa inteleg ca pantalonii nu se duc nici o data singuri pana la dulap
(800 ore)

5. Cum sa ajung pana la cosul cu rufe murdare fara sa ma ratacesc (500 ore)

6. Cum sa supravietuiesc unei raceli fara sa agonizez

Modulul 3: Timpul liber

1. Sa calc in doua etape o camasa in mai putin de doua ore (exercitiu practic)

Modulul 4 : Curs de bucatarie

1. nivelul 1 (incepatori) : Electrocasnicele : ON deschis ; OFF inchis

2. nivelul 2 (avansati): prima mea supa instant fara sa ard cratita

Exercitiu practic: fierbe apa inainte de a adauga pastele

CURS INTENSIV

Din ratiuni de dificultate si de intindere a temelor, cursurile vor avea maxim 8 inscrisi.

Tema 1: Calcatul, acest proces misterios: de la masina de spalat pana la dulap

Tema 2: Riscurile umplerii tavii pentru gheata (demonstratie sustituta de diapozitive)

Tema 3: Tu si electricitatea. Avanta je le economice de a angaja personal calificat pentru reparatii (chiar si cele elementare)

Tema 4: Ultima descoperire stiintifica. A gati si a duce gunoiul nu provoaca impotenta si nici tetraplagie. (Practica laborator).

Tema 5: De ce nu este un delict sa-i oferi flori, chiar daca te-ai casatorit cu ea

Tema 6: Sulul de hartie igienica. Hartia igienica nu creste langa veceu. Expozitii cu tema "generatia spontana"

Tema 7: Cum sa coboram capacul de la wc pas cu pas (Teleconferinta cu Universitatea Harvard)

Tema 8: Barbatii la volan. Daca se ratacesc, pot cere informatii fara riscul de a parea impotenti? (Marturisiri)

Tema 9: Masina de spalat, acest mare mister din casa.

Tema 10: Diferente fundamentale: cosul pentru rufe murdare si podeaua (exercitii in laboratoarele cu terapie muzicala)

Tema 11: Barbatul in scaunul pasagerului. Este posibil sa nu vorbeasca sau sa se agite compulsiv in timp ce ea parcheaza?

Tema 12: Ceasca de la micul dejun nu leviteaza singura pana la chiuveta

Curs special pentru femei

Tema: Dezvoltarea functiunilor creierului la femeia moderna.

Scop: Participantele vor fi confruntate cu o experienta fascinanta (folosirea creierului).

Conditii: Vointa de a invata ceva nou (chiar daca se va dovedi a fi ceva greu)

Durata: Brunete 1,5 luni fiecare modul
Roscate 3 luni fiecare modul
Blonde 6 luni fiecare modul
Cursul contine 4 module

Modulul I

1. Acceptarea soartei: m-am nascut femeie

2. Cunoasterea locului de desfasurare a vietii: bucataria

3. Cum pastrez ordinea in poseta? (sub control strict)

4. Cum fac cumparaturi in mai putin de 4 ore: notiuni elementare

5. Pastrarea limitelor: Cum ma machiez corect

6. Curs de programare I (toate categoriile): folosirea cuptorului cu microunde

7. Curs de programareII (numai brunetele si roscatele): Videorecorderul

Modulul II

1. Ecuatia cu o necunoscuta: Automobilul

2. Exercitii de dinamica grupului: Ce trebuie sa fac cand stam in masina

3. Parcarea, ParteaI: Notiuni elementare

4. Parcarea, Partea II: Manevre

5. O adevarata provocare: Frana si acceleratia.

6. Cutia de viteze. Descriere completa (pentru blonde numai cutia automata)

7. Folosirea corecta a semnalizatorului.

8. Notiuni elementare de fizica: Corpuri in miscare

9. Adevaruri optice: Luminile rosie, galbena si verde ale semaforului.

10. Curs special: Parcarea in garaj.

11. Ecuatia cu mai multe necunoscute: Cutia de scule

12. Curs de supravietuire I: Unde se afla lumina de avarie

13. Curs de supravietuire II: Schimbarea unui cauciuc

14. Curs de supravietuire III: Schimbarea mai multor cauciucuri (Da, este posibil!!)

15. Curs de supravietuireIV: Verificarea cu succes a nivelului uleiului si a apei.

Modulul III

1. Notiuni elementare: Nici o cucerire a tehnicii moderne nu ma va putea ridica la nivelul barbatului

2. Vocabular I: Definitia cuvantului "DA". Corectarea exercitiului "Esti gata?"

3. Vocabular II: Definitia notiunii "5 Minute"

4. Sociologie: Fotbalul nu este un sport ci o religie.

5. Drept cetatenesc si morala I: Discutii barbatilor despre tema fotbal

6. Drept cetatenesc si morala II: A nu te amesteca nicicodata in aceste discutii

7. Cum evit intrebarile inutile (de ex. "Ma iubesti?", "Sunt frumoasa?", "Am ceva special?")

8. Adevaruri zilnice: Si femeile ragaie, exercitii in grup.

9. Adevaruri zilnice: Barbieritul (curs intensiv pentru brunete): Partea arbateasca a femeii

10. Comportamentul la cumparaturi: Cardul Visa, Definirea notiunii de limita de suma

11. Comportamentul la cumparaturi: Si eu pot cara naveta de bere

12. De ce mama nu e binevenita la noi? (1000 de studii de caz)

Modulul IV

1. Telefonul: Cand trebuie sa inchid? Exercitii de grup: 4 femei/telefon(nu uitati sacul de dormit)

2. Machiajul: Metamorfoza femeii

3. Terapie TV I: Si fara telenovele se poate trai!

4. Terapie TV II: Filmele de dragoste sunt pura fictiune si nu realitate

5. Eu si corpul meu: Legea gravitatiei

6. Oglinzile nu mint: Ma accept asa cum sunt.