Din nou...

Exista putine momente in care timpul devine doar un detaliu...nesemnificativ... In toate celelalte vreau sa-l opresc in loc - sa ramana momentul - sau sa-l alung - pana in momentul...acela.

Dar acum, acum e momentul in care timpul ma iubeste. E pe locul doi si-mi cedeaza toate trairile ca si cum le-as fi incercat prima oara ieri.
Am regasit...oglinda. Ochii jucausi care ma privesc si vad chiar si ce incerc sa le ascund. Ma dezbraca de cuvinte pentru ca nici macar nu trebuie sa le rostesc...

Nebunia...se contopeste intr-o potrivire aproape bolnava. Dar stiam asta, ca doar asta e motivul pentru care am fugit de...oglinda...atata timp.

Sunt narcisista :) hai sa mai arunc o privire. Iar daca nu ma uit...sigur imi imaginez. Iar daca nu-mi imaginez...sigur se intampla.
N-are rost sa minti...oglinda. N-are nicio alta asteptare decat sa fii TU. Stie de unde incepi si te reflecta milimetru cu milimetru pana incetezi sa mai existi...

Pentru cateva secunde chiar nu mai existi :)

Regasesti...rasul acela imbecil si galagios si din orice motiv posibil. Regasesti fluturi...multi fluturi. Regasesti zambetul matinal...vinovatia de-a gusta inghetata la 3 dimineata...si versurile fiecarei melodii ti se potrivesc.

Din nou...