"Chiar daca crezi ca poti, sau crezi ca nu poti, ai dreptate in ambele cazuri" - Henri Ford
M-am indragostit de acest citat! Face partea din categoria lucrurilor usor de retinut, extrem de valabile, care sunt exact in fata ta, insa ai nevoie de o palma ca sa le focusezi.
Toate frazele mele incepeau cu NU si aveam dreptate. Fetita care l-a luat pe "nu" in brate nu isi dadea seama ca niciodata nu spui niciodata si nu :)) (mai putin cand esti ceruta de nevasta! glumesc)
Am ratacit prin spatiu preferand sa nu cred nimic decat sa cred ca pot. Speram ca pot, insa mergand pe principiul "speranta moare ultima" sau are 9 vieti. Si, cum eu aveam doua pisici, speranta mea avea 18 (vieti).
M-am regasit si in bancul cu evreul care se roaga la Dumneazeu sa castige la loto, ani buni, pana cand Dumnezeu intr-o buna zi ii raspunde agasat "dar JOACA omule odata!"
Deosebirea e ca eu nici macar nu-mi constientizam dorintele din amalgamul de negativism in care ma balaceam si balansam. Pana cand sa tot gasesti pestisori de aur? Daca pestisorii nu vorbesc, nu le iei in seama stralucirea.
O recapitulare rapida imi deruleaza (ca in filme) cateva episoade cu vrut, cerut, avut.
Prima a fost undeva pe la 14 ani, cand n-am zambit in poza pentru buletin fiind prea concentrata sa-mi DORESC "ca pana la maximum 18 ani sa plec in lume" fara a ma preocupa de celelalte detalii.
Zis si facut, 3 ani si 11 luni mai tarziu am luat-o la sanatoasa in cealalta directie a tarii. Bineintelesc ca nu am constientizat intamplarea ca fiind cursul firesc al dorintei mele ci ca o evadare silita din cotidian, o lupta pentru supravietuire. Mult timp dupa, am blamat oamenii din jurul meu pentru "dansul pestelui pe uscat" pe care il practicam din masochism.
Nechibzuita sau nefinalizata a fost urmatoarea dorinta: "vreau sa reusesc,sa ma stabilesc,sa ma linistesc". Sounds logic? Delimiteaza-i proportiile, da-i un contur, detaliaza! E ca si cum as vrea sa fac vara la Polul Nord cu o bomba nucleara. Dorinta a devenit realitate, totusi in limitele permise de mine. Asa cum am cerut-o :)
Jocul de-a extremele si-a pus amprenta pe viata personala, cea de care tot fac misto de 3 bloguri incoace.
First of all am vrut (am CERUT) "ceva foarte stabil,extrem de serios" . Gata, vreau sa fiu mare, trebuie sa am cat mai multa stabilitate, inspre o viata de familie! La 19 ani!!! Si, mi s-a intamplat(inca odata). Posibil ca "cineva acolo sus ma iubeste" si are o deosebita rabdare cu mine.
Nu pot sa detaliez, as devia prea mult, trebuie insa sa precizez ca, pana in cele mai mici detalii, am primit EXACT ceea ce imi doream. Si, de ce nu am fost multumita? Aveam cea mai serioasa, stabila, relatie din lume.
A urmat o explozie, voiam libertate, voiam rebeliune, "I want to break free" !
Zis si facut
Nu mai vreau nimic!Nimic!Nimic! Viata este prea frumoasa, trebuie sa zbor, ca o albinuta? Dar parca as vrea pasiune, nebunie, dansul cu lupii...PRIN PLOAIE, ceva inedit!
Inconstient (ma lamentez) mi-am dorit din nou ceva, ce n-a intarziat (deloc) sa apara! And wild it was (it is). Doar daca s-ar putea inventa cuvinte noi as face o descriere a acestei extreme...
Concluziile sunt simple: dorintele chiar se implinesc! Trebuie doar sa stiu ce sa-mi doresc in asa fel incat sa ma avantajeze si sa faca parte din peisajul meu actual.
Altfel risc sa-mi traiesc viata fara sa stiu c-o fac.
Dar nu ma mai plang :)) Me?Happy!
Postări
2 comentarii:
pana in clipa in care iei prima decizie viata ta e guvernata de forte exterioare care t scupteaza mai mult sau mai putin, dupa care, intri si tu in jocul vietii, si inotzi frenetic, mai prinzi un val mai iei o gura de apa, mai vine cineva cu o vesta de salvare... nu putem sti sigur daca toate au un scop sau daca sunt dirijate, dar la urma urmei poate nu vrem sa stim. oceanul e mare, dorintele noastre sunt multe, mintile noastre se incalcesc in mreje si sunt aruncate inapoi in apa. noi ne-am nascut pentru a inota, ne defineste, e natura noastra asa ca poate... poate... asta ar trebui sa fie si singura noastra dorinta.
iti urez o calatorie cat mai frumoasa! :)
daca tot sintem la ziua de citate,mie imi place asta...."viata este ceea ce ni se inntampla in timp ce noi ne facem planuri de viitor".....o sa ma vedeti foarte rar pe aici si sunt convins(a) ca nu o sa-mi duceti dorul....zic "voi" pt ca,nu stiu de ce am impresia ca nu vorbesc cu o singura persoana,ca mai,mult,dincolo de dedublarile la care apelam toti uneori,aici e vorba de mai mult...si nu in sensul de mai bun....am dreptul meu la perceptii si pareri....nu-mi plac lamentarile fara apa minerala,asa cum nu-mi plac semnele de punctuatie si nici americanismele cu care credem ca ne condimentam...hai sa va propun ceva...pt azi:iesiti mai bine in soare chiar si asa torid(poate ca e felul lui de a spune ca exista)si nu va mai ascundeti cicatricile sub solare care nu fac decat sa colorezefals si depigmentat piele si suflete..;dati un "pahar" cu apa unui caine vagabond si sigur va veti potoli setea de consum...,iubiti mai mult in mod real si nu in cuvinte prin care va ascundeti adevaratul chip...;poate ca asa nu veti mai avea timp de vorbe goale pe bloguri PAROLATE...
Trimiteți un comentariu