Dar acum, acum e momentul in care timpul ma iubeste. E pe locul doi si-mi cedeaza toate trairile ca si cum le-as fi incercat prima oara ieri.
Am regasit...oglinda. Ochii jucausi care ma privesc si vad chiar si ce incerc sa le ascund. Ma dezbraca de cuvinte pentru ca nici macar nu trebuie sa le rostesc...
Nebunia...se contopeste intr-o potrivire aproape bolnava. Dar stiam asta, ca doar asta e motivul pentru care am fugit de...oglinda...atata timp.
Sunt narcisista :) hai sa mai arunc o privire. Iar daca nu ma uit...sigur imi imaginez. Iar daca nu-mi imaginez...sigur se intampla.
N-are rost sa minti...oglinda. N-are nicio alta asteptare decat sa fii TU. Stie de unde incepi si te reflecta milimetru cu milimetru pana incetezi sa mai existi...
Pentru cateva secunde chiar nu mai existi :)
Regasesti...rasul acela imbecil si galagios si din orice motiv posibil. Regasesti fluturi...multi fluturi. Regasesti zambetul matinal...vinovatia de-a gusta inghetata la 3 dimineata...si versurile fiecarei melodii ti se potrivesc.
Din nou...
Postări
3 comentarii:
La primul semn pe care il vei da, chiar si peste multi ani, vei privi in aceiasi oglinda, doar ca sparta in milioane de bucati, ca un puzzle enorm pe care vei dori sa-l refaci,
si cand vei ajunge la final vei constata ca lipseste o piesa, cea mai importanta – oare vei realiza care? Ma indoiesc…
Aceasta oglinda despre care vorbesti nu exista, este doar o minciuna de 2 bani (vorba fetei mele, care e doar un copil).
Dar probabil ca o vei face la prima cadere, din lungul sir care urmeaza.
Un anonim foarte ''optimist''si care vrea sa se inteleaga ca te cunoaste bine, si unde mai pui ca are si talente de prezicator,talente care ar trebui conservate pentru viitorul fetei ei!
ce de anonimi p-aici! plini de inspiratie...
cat despre viitorul fiicei sale, nu-ti face griji, este asigurat.
Trimiteți un comentariu