Ca tot ma vaicaream saptamana trecuta de putine idei de scris (altele decat dezbateri si analize psihologice), vineri seara am dat (din nou) iama in Vama Veche, iar acum am atat de multe de povestit, atatea concluzii trase, atat de mult material incat vreau cumva sa-l condensez pentru ca n-am chef de articole kilometrice si sub nici o forma nu pot fi consecventa in directia "va urma"....
Joi seara ne-a sunat "mamaia Niculina", unde aveam rezervata o camera, sa ne spuna ca a picat faza cu rezervarea dar ca ne tine loc de cort "in spatele casei, sub mar".
Planul de Vama era bine batut in cuie asa ca l-am completat cu un nou-nout cort de la Decathlon, din ala care explodeaza singurel si nu trebuie sa bajbai dupa carlige in intuneric si cu mintea plina de beri.
Am ajuns vineri seara intr-o Vama arhi-plina, in toi de festival Folk You, cu grad de ocupatie 150% si exagerat de multe masini.
Sa ne intelegem: eu nu ma consider a fi vamaioata, desi de prin 2002 incoace am calcat Vama anual. Am dormit in cort, langa cort, in masina, langa masina, pe plaja, in sacul de dormit pe plaja, la pensiune, la hotel, pe la prieteni...deci am cam epuizat variantele. De prin 2007 incoace, in fiecare an imi spun ca e ultimul in care bat Vama, ca s-a schimbat, ca nu mai e ce-a fost...etc. Anul viitor ma fac ca uit ce-am zis si visez la un weekend de nebunie absoluta. Asa si acum.
Iar din acest motiv n-am deloc dreptul sa ma uit urat in directia celor ce vin in Vama cu masina sau sa-i critic pe cei cazati la hotel.
Insa, desi gemea plaja de turisti, pot sa va spun cu toata sinceritatea...ca in Vama Veche erau tot atatia vamaioti cati manelisti intr-un bar de motociclisti :) Si, spre marea mea mirare, mai nou e o statiune in care bunicii si parintii considera ca e educativ sa isi aduca progeniturile.
Asadar multi, multi copii, mari, mici...dar multi!
In alta ordine de idei, am REdescoperit caracteristica unica si comuna a oamenilor din turismul autohton. O specie aparte, o trasatura genetica poate, habar n-am insa de cand bat litoralul asta n-am vazut oameni mai infecti decat cei ce ofera cazare la mare. Fie ca au pensiuni, case particulare, loc de cort, sau chiar lucreaza in hotel... le colcaie creierul de fiere si venin si cred ca nici macar in dictionar n-au citit vreodata CUVANTUL ospitalitate.
Asa ca...despre gazda din Vama...doar de bine :)
Inca un aspect, negativ din pacate, este cel al mizeriei. Parca in acest sezon mizeria (cu care din pacate este asociata Vama) a devenit insuportabila... O plaja mai plina de gunoaie ( desi existau cosuri de gunoi) n-am vazut niciodata in ultimii 10 ani. Apoi, doua dintre canalizarile vamaioate s-au suparat si s-au revarsat inundand strada cu...diverse. Iar vidanja, siroind agale pe poteca, a fost atractia absoluta a tuturor celor ce-si luau micul dejun pe terase :)
In ciuda zecilor de curiosi care venisera sa vada ce e cu dezmatul in Vama, in ciuda sutelor de betivi care refuzau sa aiba limita la galgaitul de lichide, in ciuda mamicilor cu copii care se certau cu nudistii de pe plaja ca sunt indecenti, eu mi-am atins scopul :) Am vrut sa nu dorm 2 nopti in Vama, am vrut sa dansez cu picioarele in nisipul rece de august, am vrut sa mananc numai peste si nimic altceva, am vrut soare si poate niste valuri fara de alge.
Am dansat, am mancat, m-am scaldat, n-am dormit :)
P.S. sa imi spuna si mie un vamaiot autentic, pe unde mai e Vama acum?
Un comentariu:
Mi-e dor de tine si sint trist
Si-ascult cind Rush, cind Judas Priest
Tu cea mai dulce-ntre femei
Ce pot sa-mi spuna astazi ei?
Ascult concert dupa concert
Ca sa te uit, ca sa te iert
Si parca faci spre mine pasi
Cind cinta Judas Priest sau Rush
Dar nu sunt trupe nici in hau
Sa tina loc de trupul tau.
Nebunii lumii cinta multi
Dar tu acum, ce mai asculti?
Vei trece veacul si-ai sa mori
Tu, viata mea de-atatea ori,
De care si acum sunt trist
Si-ascult cind Rush, cind Judas Priest.
Hai la concert, hai la concert
Cu muzica sa te dezmierd
Si sa visez ca vei cinta,
Macar ca nu mai esti a mea
Si-abia tirziu, tirziu de tot
Cind sa te vad n-am sa mai pot,
Sa aflu ca erai ce-ai fost
Si eu naiv si-aproape prost.
Si tu sa afli ca eram
Anomalia unui neam
Ca tot ce-n viata am facut
Faceam ca simplu surdomut.
Si n-auzeam deloc ce zic
Nici Rush, nici Judas Priest, nimic
Dar ca, iubindu-te atit,
Nimic nu aparea urit.
Nici trupele de peste hau
Vai, nu erau ca trupul tau.
Adrian Paunescu – Marele surdomut
ca de Vama...zic :)
Trimiteți un comentariu