Incantatoarea leapsa

N-am ce face. Cedez de fiecare data, rosesc in obraji, mi se incing calcaiele, aproape ca recit "iepurasu-n iarba" cand gasesc cate o leapsa care-mi e transmisa. Sunt dependenta, dar asta nu-i o noutate, asa ca preiau si de aceasta data cu mare bucurie leapsa Liei.

Ce te face sa-ti lingi degetele (si nu numai)?
Sunt o pofticioasa din fire...cred ca din curiozitatea delicatesei as manca si insecte daca sunt frumos aranjate pe farfurie :) Imi ling degetele dupa sarmalute cu pasat, musaca, chilli con carne, paste bolognese,orice cu fructe de mare, pastrama de oaie cu mamaliguta, si mancarea noastra favorita (cu spaghete de cartofi, si varza murata in chilli) de la restaurantul coreean.Ah era sa uit, cel mai importan motiv de lins degetele: pepenele galben! Cedez rapid in fata unui bol de capsuni, afine, zmeura, sau chiar ananas cu miere si nuca...
Imi musc buzele in orice seara incinsa de vara cand vin shoot-urile de tequilla, cu bucata rece de lamaie....
Alte chestii cu limba si lins, n-am sa destainui :)
Ce-ti incanta ochii?
"Cerul aproape" , acela cu stele muuulte si mari care ameninta sa cada pe tine, valurile marii, seara, somnul lui(unic si irepetabil) si somnicul lui Nemo, amandoi botosi :)Copii din parc, calutii de la Danes, motocicletele! Toate concertele Depeche Mode!!!
Ce-ti place sa atingi?
Pielea mea cand ma dau cu crema de corp, imediat dupa ce ies din cada cu apa fierbinte...Buzele lui, aproape tot timpul, burtica cu par mic-mic a lui Nemo, rochia neagra satinata, esarfa rosie moale din bumbac,pamantul imediat dupa ploaie, nisipul fin-fin de la Dunare...
Ce mirosuri te incanta?
Mirosul curelei mele de ceas (multe parfumuri impletite-n pielea fina)...Mirosul shalului indian, mirosul nostru de somn, din pernele noastre, mirosul lui Nemo (evident). Escada Magnetism!Mirosul de betisoare parfumate cu scortisoara de la mine de acasa...Mirosul din gulerul camasii lui...Mirosul de slaninutza pe gratar...Mirosul de benzina si fum de cand sunt pe motor...
Ce-ti incanta urechea?
Tot ce tine de Depeche Mode...dar asta nu e un secret, asa ca va dau niste exemplpe concludente...
Pot sa ascult melodia asta aproape in orice moment si sa zambesc cu drag...sa ma destind si sa simt ca traiesc. Simt ca iubesc cu toata fiinta mea si ca vreau sa fiu iubita pentru tot restul vietii cand ascult melodia asta a lui Cohen. Rad si dansez aproape isteric dimineata cu Katrina. Si mai e o melodie, care-mi incanta urechea...nu va spun cand :P

Cam atat cu micile placeri vizuale, auditive si olfactive...
Dau leapsa spre...oricine si-o doreste, eu nu mai nominalizez ca niciodata nu se concretizeaza :)

Ce nu stiti despre mine?

Ca mi-am ros unghiile pana la 22 de ani...Eram extrem de complexata de mainile,degetele mele, dar nici ca puteam sa-mi stapanesc acest tic uracios.
Ma uitam admirativ la toate mainile, si incercam sa compensez prin pedichiura. Intotdeauna am vrut sa am o pedichiura exemplara. Tot de la acest obicei urat am ramas cu un fetis ; ma uit la mainile si picioarele interlocutorului extrem de critic, caut perfectiunea!
Ca am vrut sa devin medic legist stiati? Pe pricipiul "nu vreau sa stric ceva" am zis c-ar fi mai bine sa "operez" cadavre.
Am tot citit carti despre medicina legala, am ajuns sa ingrop un pui de gaina (murise dupa nastere) si sa-l dezgrop dupa 3 zile, sa vad ce s-a intamplat. Am facut o disectie precisa cu un topor, pe o broasca verde, si mare mi-a fost dezamagirea ca jumatate de broasca a sarit cat colo...
Am aflat apoi ca medicii legisti au si pacienti vii, ca trebuie sa concluzioneze violente si violuri, rani si schingiuieli, ceea ce m-a facut sa-mi treaca pofta de medicina legala.
Doua dintre cele mai mari fobii ale mele sunt insectele si cutremurele. La capitolul insecte, paralizez de spaima, indiferent cat de mica e lighioana, nu-i pot face nici un rau.
Odata am urmarit cu dusul (in baia dintr-o pensiune din Vama Veche) o ganganie timp de 15 minute pana am reusit s-o duc cu jetul de apa pe scurgere. Acela mi s-a parut cel mai mare act de curaj al meu din toate timpurile.
Despre cutremure - am fost martora unui singur eveniment, primul si ultimul (sper), ramanand traumatizata si cu multe vise urate dupa. Cred ca am realizat ca viata e scurta, ca oamenii mor si n-am ce face impotriva acestui lucru.
Am avut trei pseudo pasiuni in copilarie (pe la 9-11 ani), toate trei de la TV, dupa cum urmeaza: Adrian Paul (Highlander aka nemuritorul), George Vintila (Generatia pro) si Dj Bobo (cantaretul). Am facut un mare efort si-am marturisit despre ele, credeti-ma ... nu ma mandresc deloc!
Ma ia durerea de cap daca nu aranjez toate decoratiunile din casa, sau daca li se schimba locul. Asta e veche, si mania mea de aranja in continuu "coltisorul perfectiunii" posibil c-am mai scris despre asta la capitolul tabieturi.
Toate animalele mele de plus au cate un nume (uneori imi vine greu sa mi le amintesc chiar eu) si acum ca am o herghelie le tin ascunse in dulap, mai ales ca de unele m-am plictisit si mi se par urate. Stiu, nu-i corect fata de ele, cateodata imi cer scuze, si le promit o baie spumanta in masina de spalat si o defilare glorioasa pe rafturile din hol...
Stiati ca nu ma pot concentra la cuvinte? Conversatiile mi se par mult mai dificile si prefer sa scriu... Niciodata nu stiu despre ce voi scrie, n-am cum sa-mi setez un subiect mental, n-am cum sa-l dezvolt, n-am cum sa-l planuiesc. Inspiratia vine pe loc sau nu vine...deloc.
Imi doresc (cand o fi timpul si momentul) sa am doi baieti, Victor si David. Uneori ma gandesc la ei ca la doi copii roscati cu pistrui si ochi verzi. Partea cu ochii ar fi realizabila, dar pistruii si parul rosu n-au sanse. N-am nici o legatura de sange cu vreun Lepricon irlandez.
Inca unul dintre "secretele existentiale" ar fi ca incerc sa ghicesc gandurile oamenilor (si uneori chiar imi iese). Oriunde as fi, incerc sa citesc pe fetzele oamenilor din jurul meu expresii si trairi ascunse. Am senzatia ca fiecare ascunde un secret care ar putea fi frumos sau interesant, depinde ce ochii si conceptiile celor ce analizeaza.
Florile mele preferate sunt ghioceii. In general iubesc toate florile (mai putin garoafele) insa primii mentionati sunt capabili sa-mi genereze o mare emotie. Au o frumusete sensibila, atat de delicata incat am impresia ca fiecare buchet are suflet si personalitate. Oare exista un parfum de ghiocei?
Ma pregatesc sa inchei aici seria destainurilor mai putin normale, nu inainte de-a va marturisii un ultim secret (dar n-o sa vedeti poze niciodata!) ; primii trei ani de liceu am fost in echipa de majorete! Si dansam cu alte 8 fete cate 3 ore zilnic, iar in weekend aveam spectacole. Eram varf de piramida :))

Acum ca am scapat si de aceasta piatra de moara ce-mi coplesea memoria (mint) va las sa faceti misto...