Auto-contrazicerea

N-am reusit sa ma tin de cuvant...nu pana acum. Referitor la calmul pe care mi-l doream la inceput de an.
Iar atunci cand sunt obligata sa dau nas in nas cu mine, in oglinda si-mi vad dezaprobarea din priviri...mai ca-mi vine sa ma iau la palme.
Poate par cel putin dezechilibrata psihic insa pentru mine omul pe care nu trebuie sa-l dezamagesc, mint sau sa-l duc cu zaharelul sunt chiar eu. Cea mai mare lipsa de respect posibila este cea fata de propria-ti persoana.
Armonia cu sinele incepe de la auto-acceptarea noastra. Respectul de sine este cel mai puternic stimul al demnitatii iar respectarea cuvantului este sinonim cu siguranta de sine. Cel putin asa vad eu lucrurile. Ma incred in mine pentru ca sunt singurul om in fata caruia sunt cu adevarat sincera.
Ei bine, mi-am propus sa lucrez anul acesta si la partea comportamentala, la calmul si isteria mea. De cate ori am esuat mi-am gasit scuze, ba ca-s prea vulcanica, ba ca asta-i stilul meu sa traiesc totul cu intensitate. Ba ca mi-as pierde mintile daca as incerca sa fiu mai calma decat trebuie.
Totusi pentru ca imi place sa reusesc sa ma tin sub control si sa nu-mi ies din cuvant voi admite ca in prima luna a anului am esuat. Departe de mine zen-ul...

Deocamdata.