Ce-mi placeau diminetile luuuuuuungi cu treziri lente si zeci de imbratisari si cuvinte...lenese, somnoroase, mirosind a puf de perna si "a somnic"...
Ce-mi placea lumea cu piedestale in care ORIUNDE calcam eram sigura ca nu-mi voi fractura glezna...eram acolo sus, sus, sus...
Ce-mi placeau zurgalaii sau luminitele care anuntau Craciunul...
Imi placea tot craciunul, fiecare zi cu ger, fiecare fulg de nea, fiecare stea ascunsa intre zeci de nori...
cand toate ideile mele erau frumoase
toate cuvintele mele erau mari
toate dorintele mele erau realizabile
toate tresaririle mele erau importante
Ale mele toate erau odata: tabieturi matinale, plimbari in parc, role, patine, pictura, perne de plus, betisoare parfumate, lumanari, sampanie, branza, teatru.....
Ce-mi placea lumea pe care credeam ca pot sa o construiesc... Ce-mi mai placea muzica fiecarei stari de spirit...
Ce-mi mai placeau lungile discutii, filosofari, povestioare, statul degeaba la telefon...excursiile pe nepusa masa, picnicuri in parc, surprize uracioase...
Ce-mi mai placea atentia :) E corect spus asa. Intotdeauna mi-a placut sa fiu pe PRIMUL loc, eu prima! Si eu O SINGURA DATA :)
acum...nu-mi mai place nimic...
nu, nimic :) vid , daca vreti :) sau cenusa?
2 comentarii:
Cine alcineva decat <> ar putea sa te dea jos de pe piedestal?cine alcineva ar putea sa-ti ia toate aceste vise, aceasta hrana pentru suflet,daca tu nu ai da voie?Esti mai puternica decat vrei sa crezi... trebuie doar sa-ti cobori mintea-n suflet si la cum te cunosc(si crede-ma te cunosc)sti exact ce ai de facut.
Ce bine ca e blogul meu si pot sterge orice comentariu nu-mi place :) Asta ptr anonimul(anonimul pe care sper sa nu-l revad prea curand) cu Prozacul :) Sunt nebuna si-mi place la nebunie :) but you can always fuck off !
Trimiteți un comentariu