...care in fiecare seara isi taraste picioarele spre culcus calculand in minte cel mai scurt traseu spre casa.
Ajunge acasa si isi eficientizeaza timpul la maximum pentru ca orice alta activitate ce nu-l conecteaza la somn sa fie realizata intr-un timp cat mai scurt.
Pe parcursul unei nopti intregi viseaza slogane si call to action-uri se trezeste transpirat si emotionat ca n-a ingurgitat suficienta relevanta in cele scrise.
Devreme ii suna alarma si incearca s-o pacaleasca nitel, cateva minute in care creierul imbibat de somn ii sopteste ca orice-i posibil.
Dar robotelul este ultra-mega-competitiv si-si spune in minte ca ii arata el lui, brief-ului, ala de ieri, nerezolvatul.
Pe fast-forward deruleaza activitati matinale absolut necesare, de genul: hranit motan: checked! dus gunoi: checked, calculare cel mai scurt traseu spre birou: checked!
Iar daca mintea lui robotizata nu incearca sa desluseasca mesajul secret din visul de azi-noapte - cel care era o presupusa revelatie creativa vis a vis de X proiect - daca nu face asta...robotelul scaneaza fugtiv peisajul monoton al traseului zilnic, poate-poate isi clateste ochii cu cate ceva.
Fast forward peste cele 8 ore in care robotelul traieste in diverse lumi, il pasioneaza domenii cat mai diferite, experimenteaza senzatii cat mai tari si pe rand incearca sa fie personajul care ar vrea el sa-l citeasca.
Iar este seara si robotelul are o nevoie vitala de "re-charge memory" pentru un nou calup de inspiratie. Are de ales intre a se supra-solicita cu noi activitati sau a-si odihni memoria in lumea viselor.
Cam atat despre robotelul scriitor :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu