joi, 24 mai 2012

Ai invatat?

Ai invatat sa vezi dincolo de lama bisturiului? Sa vezi ce se intampla in spatele unei priviri de gheata? In interiorul unui vulcan pietrificat?
Ai invatat sa asculti tacerea si sa citesti printre randuri? Ai invatat ca nu stiu sa te mint si sa-ti spun"totul va fi bine" decat atunci cand sunt 100% convinsa ca EU pot face acel bine sa existe?
Ca de cate ori as vrea sa iti spun "te iubesc" te intreb daca ai mancat? Asa stiu eu, oamenii dragi se tin cu stomacul plin.
Ai invatat ca atunci cand imi pasa sunt cel mai dur om? Vreau mai mult de la tine pentru ca stiu ca exista mai mult. Ai invatat ca deciziile mele sunt vesnice? Ca da-ul e pentru totdeauna iar nu-ul este fara de franturi?
Ai invatat ca nimic din ce este normal nu ma defineste? Ai invatat ca dintr-o singura privire pot sa vad prin oameni ca si cum ar fi de sticla?
Ai invatat ca nu am liniste pana cand nu ating perfectiunea, ca sunt in competitie cu mine incercand sa-mi depasesc limitele si ca vreau acelasi lucru de la tine?
Cer prea mult? Dau prea putin?
Ai invatat ca am miliarde de ganduri pe secunda patrata si vreau sa-mi vorbesti repede pentru ca stapanesc matematica mintii?
Ai invatat ca nebunia mea poate sa te ucida sau sa iti dea aripi?
Ai invatat ca acolo unde ai ajuns TU nu a ajuns nimeni niciodata pentru ca nimeni nu a fost suficient de capabil, suficient de inteligent, suficient de insistent si mai ales suficient de BUN!
Esti perfectiunea din toate cele intamplate, traite, vazute, simtite?
Ai invatat ca pot sa urasc la infinit si ca pot sa iubesc infinit de mult?
Iar cand te urasc am sa te disec fara sa am mila pentru ca atunci cand te iubesc ai sufletul meu in palme!
Emotii?
Stiu ca stiu sa vorbesc, stiu ca stiu sa scriu, stiu ca stiu sa manipulez. Stiu ce stiu si stiu ce pot.
Dar pentru ca sunt atat de EU in fata ta nimic rau nu ti se va intampla niciodata.
Pentru ca TOT ce imi doresc devine realitate, am tot ce vreau, spun tot ce simt, sunt hotarata pentru ca nu stiu sa fiu altfel, nu fac promisiuni decat daca le implinesc si nu imi asum decat ceva in ce cred cu adevarat.
Prea mult? Prea sus?
Printre lucrurile pe care NU le stiu, unul e cel mai relevant: NU stiu sa fiu altfel... Stiu ca atunci cand iubesti te duci pana la capatul pamantului si iadul poate sa ti se para un loc racoros. Fara surle, fara trambite, fara sa ti se para un efort prea mare.
Atunci cand ti s-a frant sufletul in zeci de bucati iei un ac si o ata il cosi si astepti sa se vindece. Astepti in tacere, fara sa lasi suferinta sa-ti brazdeze in frunte.
Prea poetic? Prea adevarat?
Ai invatat?

3 comentarii:

bluedrop spunea...

sabbra, sabbra, ce ma fac eu cu tine, dulce minune ?!
inca nu intelegi ca astfel de lectii nu pot fi asimilate in asta viata gen "divina comedie" ?! :D
observ ca nu prea iti place sa inveti TU!! :d :p
oamenii, fie himere ori false chipuri umane, nu mai au rabdarea si mintea necesara sa invete...iau totul de-a gata, nu dau nimic in schimb, decat daca le este lor in avantaj :d
nimicnia si ingustimea sufletului, au inlocuit generozitatea si maretia interioara :p
punte ori luntre de ne facem, in genunchi de cadem, in picioare de ne lasam calcata intreaga fiinta...
nimeni nu va observa, cel ce dorim nici macar.
sabbra, nu te inveti minte sa nu mai fi atat de geniala?! de dureros de dulce, de iesita din tipare, de rupta dintr-un tablou de natura moarta in ochii lor, dar vie in ai tai ?!!!
ai o problema...pe care te sfatuiesc prieteneste sa o rezolvi de graba...caci altfel, risti sa devii si mai sclipitoare, si ar fi chiar jale :D
ii compatimesc pe cei ce nu au invat aceasta lectie expusa cu atata atitudine! :d
ma-nclin, minte stralucitoare care esti :)

Sabbra spunea...

Multumesc din nou pentru cuvintele frumoase :) o sa devin orgolioasa si ingamfata :) ca un copil rasfatat ce-a fost laudat prea mult :)
glumesc!
uneori trebuie sa ne dam voie sa credem orbeste in iubire si in lucrurile ce-ar deveni posibile odata indragostiti :)
cat sa ne energizam pentru urmatoarea perioada :)

bluedrop spunea...

sabbra, imposibil sa se intample un astfel de fapt, esti prin definitie deja un om al carui orgoliu este deloc ingamfat, poate doar putin rasfatat de un pic prea mult laudat :D
viseaza nori-ti pufosi si cuvintele-ti probabile de rostit ori auzit, de sageata cupidon si pe tine te-a nimerit...insa cu masura, sa nu pierzi picatura, acea picatura de energie din cupa indurarii si dezamagirii :d
este posibil sa ai nevoie de o cupa intreaga chiar, de sageata iti va fi strapuns inima, lasand-o muta si sangeranda :(
sunt o optimista incurabila, insa, recunosc, cu ceva izuri suficient de vizibile de..realism :)si caderea de acolo, de sus, din raiul indragostitilor, aici, jos, in iadul realitatii cotidiene si ipocrite, va lasa rani adanci...odata si odata, tot te vei trezi din acea iubire ce te-a orbit pe moment, pe alocuri, fie si in totalitate, aproape iremediabil :d
si te intreb eu...cu gingasie, ce ai sa faci? ce ai sa simti? ce ai sa gandesti in sufletu-ti prea pur pt. astfel de impuritati ?!
asadar, cu masura, caci de da peste...va fi precum in poeziile lui eminescu si ale sale iubiri neimpartasite :d o adevarata problema existentiala :p
sunt aici, de te vei trezi din visu-ti ce te-a orbit :)
te imbratisez, suflet nobil :)